Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

TRANSILVANIA FURATĂ. Probleme ale retrocedărilor ilegale de proprietăţi. De ce statul român nu reacţionează? (I) | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Societate » TRANSILVANIA FURATĂ. Probleme ale retrocedărilor ilegale de proprietăţi. De ce statul român nu reacţionează? (I)
TRANSILVANIA FURATĂ. Probleme ale retrocedărilor ilegale de proprietăţi. De ce statul român nu reacţionează? (I)

TRANSILVANIA FURATĂ. Probleme ale retrocedărilor ilegale de proprietăţi. De ce statul român nu reacţionează? (I)

Teme dezbătute la Universitatea de Vară Izvoru-Mureşului

Prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, membru al Forumului Transilvania Furată, a prezentat contextul general al problemei, precizând că „noi nu avem nimic împotrivă să se restituie proprietăţile care cu adevărat au fost luate, confiscate, naţionalizate sau luate sub altă formă abuzivă de către fostul stat socialist. Însă această procedură, aceste demersuri au luat o direcţie absolut greşită. În sensul că se restituie, între ghilimele – pentru că a restitui presupune a avea înainte o serie de proprietăţi – unor persoane care nu sunt îndreptăţite, unor clanuri, unor entităţi care s-au format, s-au grupat foarte multe dintre ele în străinătate. În contextul general al acestei probleme vreau să vă spun că sunt următoarele domenii în care se produc restituiri: sunt restituirile de proprietate privind terenurile şi pădurile. Sunt restituirile de proprietate privind clădirile preluate abuziv de către statul comunist. Şi sunt restituirile de proprietate care privesc industria, care a fost preluată de comunişti. În ceea ce priveşte persoanele care se consideră beneficiare, avem persoane fizice cetăţeni ai acestei ţări, avem persoane din afara ţării şi avem entităţile, dintre care cele mai multe sunt religioase. Aici avem o problemă deosebită, având în vedere că se solicită restituiri de proprietăţi de către Biserica romano-catolică, se solicită restituiri de către bisericile evanghelică, reformată, luterană, cultul minoriţilor şi aşa mai departe; apoi avem situaţia particulară a Bisericii ortodoxe şi a Bisericii greco-catolice unită cu Roma, unde de asemenea sunt o serie de probleme”.

 Dacă ceri 40.000 de hectare de teren, de pădure, statul român le dă, dar dacă ceri o jumătate de hectar de pădure sau o căruţă, statul român nu le restituie. Cazul optanţilor unguri

„În contextul acesta, a continuat av. Sabău Pop, sunt câteva lucruri foarte importante de semnalat. În primul rând, statul român face foarte multe greşeli şi nu are reacţii corespunzătoare în această problematică. Adică dacă unui ţăran i s-a luat un plug, i s-au luat vitele, i s-au luat caii, căruţa şi aşa mai departe, în ţara noastră nu se bucură de a i se găsi o formă de recompensă, de restituire a acestei proprietăţi. Dar acolo unde vin din Ungaria istorică şi din altă parte revendicatori din familii regale, princiare şi aşa mai departe, unii dintre ei cu biografii transfigurate, adică alţii decât cei care au fost cândva proprietari, statul român reacţionează prin autorităţile sale foarte pozitiv în ceea ce-i priveşte. Deci dacă cere 40.000 de hectare de teren, de pădure, statul român le dă, dar dacă ceri o jumătate de hectar de pădure sau o căruţă, statul român nu le restituie. Avem în această categorie situaţia optanţilor unguri. Le spun optanţi unguri pentru că nu vreau să am probleme cu Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării tocmai aici, în judeţul Harghita. Sunt numiţi optanţi pentru că Tratatul de la Trianon le-a permis acelor persoane care au fost cetăţeni ai Imperiului austro-ungar să opteze pentru cetăţenia unuia din statele succesoare ale imperiului (unul dintre state era România, prin preluarea Transilvaniei), sau să plece în altă parte. Aceşti optanţi, în jur de 200 de familii şi aparţinătorii lor, care au fost mari proprietari în Transilvania, nu au optat pentru cetăţenia română. Mai mult, după 1918 majoritatea celor care surescitau Ungaria în perioada respectivă proveneau din statele unde s-au preluat teritorii. E vorba de România cu Transilvania, de Cehoslovacia cu zona esticăa Slovaciei, Polonia şi Iugoslavia. Aceşti indivizi au încercat să întoarcă datele istoriei şi aspectele legate de hotărârile incluse în Tratatul de la Trianon şi a graniţelor stabilite. Una din problemele care figurează în această situaţie este proprietatea. Aceste persoane s-au judecat cu statul român de-a lungul anilor din 1923 până în 1930, statul român a fost apărat de Millerand, care a fost prim-ministru al Franţei, de Titulescu şi de Sigmund Rosenthalşi a avut câştig de cauză, în sensul că s-a hotărât că reforma agrară a regelui Ferdinand, care era una din cele mai progresiste reforme agrare din Europa răsăriteană, care în condiţii egale a împroprietărit populaţia săracă a Transilvaniei şi a întregii Românii este legală şi valabilă. Dar statul român câştigând, a continuat să se judece cu foştii proprietari pentru despăgubirile proprietăţilor care le-au fost preluate. Statul român a fost foarte generos şi a dat în acest context despăgubiri echivalente în 3,48 tone aur, plus 187 milioane dolari prin care statul român trebuia să despăgubească locuitorii propriei sale ţări, însă el a renunţat la cele 127 milioane dolari despăgubiri de război, la care era obligată Ungaria, tocmai ca să fie despăgubiţi optanţii unguri, din două fonduri agrare, fondul din Franţa şi de la Geneva. În contextul respectiv, drepturile statului român au devenit drepturi de proprietate şi au înfăptuit reforma agrară, iar drepturile optanţilor unguri s-au transformat în drepturi de creanţă şi ca atare nu au mai fost proprietari. Dreptul de creanţă se prescrie în trei ani. Drept urmare, din 1933 optanţii unguri nu mai aveau dreptul la nici o proprietate în România. Ce se întâmplă însă: după 1990, datorită unor situaţii foarte triste în ceea ce-i priveşte pe legiuitorii şi autorităţile statului român, prin presiuni externe, cum erau cele cu restitutio in integrum, s-au restabilit forme de proprietate şi s-au emis o serie de legi prin care li s-a uşurat celor care veneau din afară să revendice ceea ce odată statul român despăgubise în 1920 şi în 1930. Aceasta este cea mai gravă problemă, pentru că 80% din proprietăţile Transilvaniei înainte de 1920 erau ale unor deţinători care au devenit până la urmă optanţii unguri.

Pe de altă parte este proprietatea publică din Transilvania, unde iarăşi este o situaţie foarte-foarte gravă şi nu se sesizează autorităţile statului român. Prin Marea Unire, bunurile publice ale Imperiului austro-ungar au fost transmise, pe principiul succesiunii statelor, statului român. Erau două forme de proprietate publică: a Imperiului Habsburgic şi era proprietatea publică a Ungariei ca parte componentă a Imperiului Habsburgic. Bunăoară, unităţile militare, cum avem şi aici la Harghita-Băi, erau ale imperiului, şcolile erau ale Ungariei. Aceste bunuri publice au fost preluate de statul român. Mai mult decât atât, statul român a şi plătit datorii pentru aceste bunuri publice, pentru că ele au fost construite foarte intens pe teritoriul Transilvaniei cu bani împrumutaţi şi cu fonduri aduse de la Viena şi din altă parte, de la Budapesta şi pe care statul român le-a plătit. Bunăoară, la Târgu-Mureş, fostul primarBernádyGyörgy, care a făcut centrul acela foarte frumos, l-a făcut cu bani împrumutaţi din Viena. Aceşti bani au fost restituiţi de statul român după 1918, pentru clădirile publice. Deci, practic, statul român nu a preluat doar clădirile publice, a preluat şi datoriile publice. Or aceste clădiri, în prezent, sunt revendicate, inclusiv de entităţi religioase. Şi cea mai mobilă în această privinţă este Biserica romano-catolică prin Arhidieceza de la Alba Iulia. Revendică clădiri cum este de exemplu liceul de la Târgu-Mureş, fost catolic, sau liceul catolic de la Oradea. Li se spunea aşa pentru că erau confesionale, dar ele aparţineau statului, chiar dacă biserica le patrona, deoarece pe vremea aceea existau fondurile publice, ceva asemănător fundaţiilor de acum, prin care erau generate diferite activităţi publice, începând chiar de la Maria Tereza şi Iosif al II-lea. Aceste clădiri publice n-au aparţinut niciodată bisericii, mai mult decât atât, Codul Juris Canonici al Bisericii catolice arată că proprietarul este Vaticanul sau Papa. Plus o serie de organizaţii care revendică şi care n-au fost niciodată proprietari şi mai mult decât atât, în celelalte state, inclusiv în Ungaria, nu li se recunoaşte calitatea de proprietar. Există şi statusul romano-catolic (re)înfiinţat fals în Harghita – şi astfel bunurile private de la Ciuc le-a însuşit acest status. Acest status romano-catolic mai are o istorie tristă şi penală, în sensul că în 1930 a făcut la fel, şi atunci au fost arestaţi toţi fruntaşii acelui status şi în ’32-’37 au fost procese la Cluj, cu condamnaţi, deci în vremea aceea România avea justiţie, care a funcţionat legat de acest aspect. De către SRI a fost sesizat Parchetul ca să ia măsuri, şi n-a luat nici o măsură, statusul este şi astăzi proprietar, bunăoară este proprietarul fostului Colegiu Unirea din Tg. Mureş. Am în faţă un dosar, este o activitate de ultimă oră, de la Oradea, unde am fost rugat de conducerea CJ să acord asistenţă juridică. Aici apare un nou ordin, ordinul călugăresc Misericordian Oradea, cu sediul în Ungaria, care revendică două clădiri, o şcoală şi un spital, ca şi cum ar fi aparţinut acestora. Acest ordin din Ungaria, într-adevăr, înainte de 1920 a existat, dar avea atribuţii de administrare a unor activităţi sociale şi nu de proprietate”.

Marcel Bărbătei, publicist, membru al Forumului Transilvania Furată: „S-a ajuns la situaţii de-a dreptul hilare pentru că s-au cedat proprietăţi şi către Ordinul Iezuiţilor, care a fost desfiinţat tocmai de Vatican în urmă cu foarte mult timp. Avem deci un ordin care practic nu există şi care preia clădiri…”.(Va urma)

Consemnare de M. GROZA

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.