Traian Băsescu la Izvoru-Mureşului: În momentul de faţă unirea României cu Republica Moldova depinde strict de cetăţenii Republicii Moldova şi de politicienii de la Chişinău

august 20, 2016 in Societate

„Sunt foarte multe argument pentru începerea unor discuţii cu Moscova pe această temă

Apel al Platformei Unioniste Acţiunea 2012 către Guvernul României

În prima parte a celei de a doua zi a Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni, găzduită de Complexul Sportiv Naţional Izvoru-Mureşului, tema abordată a fost „Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018. Evoluţii geopolitice şi interesul naţional românesc”.

Prezent la dezbaterile pe această temă, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a declarat că „orice sondaj în România arată că 85 la sută dintre români doresc unirea României cu Republica Moldova”. Însă „orice sondaj făcut în Republica Moldova arată o mai mică apetenţă pentru acest proces politic”. De asemenea, acesta a arătat că, „din păcate, şi partide importante, şi trusturi mass-media extrem de puternice din Republica Moldova încearcă să orienteze populaţia către soluţia Uniunii Eurasiatice a lui Putin sau către ideea că tot lângă Moscova este mai bine”, ceea ce „nu este decât o abordare antinaţională”. „De fapt, marea problemă în Republica Moldova este că politicienii importanţi ai Republicii şi-au dorit o ţară pentru ei şi nu o ţară pentru poporul acestei ţări, care este popor român, în marea majoritate. Pentru că, dacă îşi doreau o ţară pentru români, unirea era făcută la ora asta”, a spus Traian Băsescu.

Fostul preşedinte a adus, în discursul său, o serie de argumente prin care arăta de ce este mai bine pentru Republica Moldova să fie unită cu România. Astfel, acesta a arătat că, deşi în 1991 produsul intern brut pe cap de locuitor al României şi al Republicii Moldova era egal, astăzi ţara noastră are un produs intern brut pe cap de locuitor de circa 5-6 ori mai mare decât al Republicii Moldova. De asemenea, „uitaţi-vă la şansele pe care le au tinerii din România în raport cu tinerii din Republica Moldova. Tinerii din România studiază în toată Europa, în condiţiile în care taxele sunt foarte mici pentru studenţii din UE în orice universitate, comparative cu taxele pe care le plătesc tinerii din state care nu sunt în UE”. În contextul manevrelor militare din Transnistria, Traian Băsescu a vorbit şi despre garantarea securităţii, arătând că România face parte din NATO şi, chiar dacă are şi ea probleme, are baze militare NATO pe teritoriul ei, „are militari NATO gata oricând să vină să-i apere integritatea teritorială, pentru că suntem aliaţi, aşa cum şi militari români servesc sub drapelul NATO oriunde în lume”. „Deci, avantajele unirii sunt enorme. Din păcate, oamenii politici moldoveni nu vorbesc despre acest lucru, nu informează cetăţenii despre avantajele de a fi ţară a UE sau în NATO”, a spus Traian Băsescu în faţa cursanţilor Universităţii, mulţi dintre ei fiind din Basarabia.

Pe de altă parte, şi România ar avea avantaje în urma unirii celor două state, cum ar fi creşterea populaţiei, a suprafeţei, a numărului de deputaţi în Parlamentul European.

Unirea nu se poate cu Transnistria în corpul Republicii Moldova

Fostul preşedinte a reiterat faptul că unirea celor două state româneşti nu se poate face cu Transnistria în corpul Republicii Moldova. „Aici trebuie să fim extrem de cinstiţi. Unirea cu Transnistria în corpul Moldovei nu se poate. Din două motive: unul pentru că nimeni nu poate revendica apartenenţa la România a Transnistriei, dacă discutăm despre nedreptatea istorică a pactului Ribbentrop-Molotov. În al doilea rând, pentru că Federaţia Rusă nu îşi va retrage trupele şi echipamentele militare din Transnistria şi o unire cu o Transnistrie sub ocupaţie nu va fi acceptată de nici un stat al UE, pentru că ar însemna să importăm în UE un conflict îngheţat”, a afirmat Traian Băsescu în discursul său.

Fostul preşedinte a explicat ce crede el că trebuie făcut în continuare pentru realizarea unirii. „Dincolo de celebrele interconectări energetice, trebuie explicat cât mai mult cetăţenilor Republicii Moldova că unirea este necesară şi trebuie aduse argumentele de decalaj de dezvoltare între cele două ţări. Nimeni nu pune problema unei uniri prin forţă a României cu Republica Moldova, ci a unei uniri printr-o decizie politică, fie că este luată prin referendum, fie că este luată prin decizii ale Parlamentelor celor două ţări. Dar, pentru ca acest proces să reuşească, trebuie să continuăm ceea ce eu numeam românizarea Republicii Moldova, revenirea la românism şi asta nu se poate face decât prin influenţă culturală, prin mărirea numărului de burse acordat tinerei generaţii care să studieze în România, (…) prin mărirea numărului de cetăţeni români locuitori ai teritoriului Republicii Moldova. Din păcate, în ultima perioadă parcă s-a tras frâna acordării cetăţeniei române. Mai mult decât atât, după ce cetăţenii Republicii Moldova au dobândit dreptul de a circula fără viză în UE, cred că România trebuie să vină la taxe zero pentru acordarea cetăţeniei”.

Traian Băsescu a declarat, în continuare, că „în momentul de faţă, unirea României cu Republica Moldova depinde strict de cetăţenii Republicii Moldova şi de politicienii de la Chişinău”, deoarece „niciodată Parlamentul României sau un referendum în România nu ar fi împotriva Unirii”. „Problema este ce s-ar întâmpla în Republica Moldova în cazul unui referendum sau în cazul unui vot în Parlament: ar trece sau nu ar trece întrebarea vreţi să vă uniţi cu România? Iar sondajele arată că în momentul de faţă nu ar trece un asemenea referendum, iar politicienii ar acţiona în consecinţă şi dacă s-ar pune problema să o facem ca acum 98 ani, prin vot în Parlament. Pentru că politicienii ar vota simţind, ştiind ce vrea populaţia”.

Situaţia tensionată din regiune e un moment prielnic de a începe discuţiile cu Moscova

Totodată, fostul şef al statului a afirmat că „sunt foarte multe argumente pentru începerea unor discuţii cu Moscova pe această temă, dar având la bază cunoaşterea faptului că cetăţenii Republicii Moldova doresc acest lucru”. „Aceste abordări în discuţia cu Moscova, spre exemplu, trebuie să pornească exact de la ceea ce face şi spune Moscova. A ocupat Abhazia şi Osetia, în Georgia, spunând că apără cetăţenii georgieni de limbă rusă. Asta a fost justificarea lui Putin, că oriunde în lumea asta vor fi majorităţi, pe bucăţele de teritorii, vorbitoare de limba rusă, Mama Rusia îşi asumă să aibă grijă de ei şi să îi protejeze. Pe o asemenea teorie, România este îndreptăţită să discute cu Moscova faptul că în Republica Moldova trăieşte o minoritate românească şi de pe acest postament pot pleca discuţiile. Sigur, vă spun deschis, un singur lucru nu se va putea discuta cu Moscova, dacă o astfel de abordare va exista şi ar însemna să existe curaj la Bucureşti: Transnistria”, a declarat Traian Băsescu.

Acesta e de părere că situaţia din regiune, extrem de tensionată, poate fi valorificată în vederea atingerii obiectivului unirii. „Mulţi ar spune: priviţi la situaţia din regiune, este extrem de tensionată. Ei, eu cred că astfel de momente le putem valorifica, când situaţia este tensionată. Când Moscova este într-o oarecare dificultate în raport cu statele occidentale, inclusiv cu Uniunea Europeană. Când Moscova are nevoie şi de poziţii flexibile în raport cu ea de la state ale UE”.

Fostul preşedinte a mai spus că diplomaţia română trebuie să fie mai energică şi să nu mai existe temeri de a nu supăra Moscova. „Diplomaţia care are rădăcini înainte de 1989 este o diplomaţie a prudenţei excesive şi a unei temeri de a nu supăra Moscova. Or, eu îl ştiu pe Putin. Este un om cu care poţi discuta direct, chiar dacă o ţine pe a lui. (…) Moscova nu este atât de opacă precum pare şi nici Bucureştiul nu este atât de opac cum pare în relaţiile cu Moscova. Sigur, la Bucureşti se simte o politică extrem de prudentă faţă de Moscova şi nu numai faţă de Moscova. Pentru că nu s-au mai făcut progrese de doi ani încoace. Însă Bucureştiul are obligaţia să treacă peste tipul de diplomaţie bătrânicioasă şi să vină la o diplomaţie energică, cel puţin în problema Republicii Moldova”, a spus Traian Băsescu. „De ce România nu s-ar putea reîntregi şi cred că subiectul trebuie abordat, mai ales acum, în preajma împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire. Cred că merită să încercăm, că diplomaţia noastră are obligaţia să creeze condiţii ca aceste discuţii să înceapă. De bună seamă, în primul rând cu Moscova”.

Fostul preşedinte a mai spus că, la scurt timp după ce a devenit preşedintele României, a cerut un sondaj pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a vedea care este starea pro-unionismului. Iar atunci sondajele au arătat că 3% dintre cetăţenii Republicii Moldova doreau unirea. În 2013, s-a făcut un alt sondaj şi procentul era 28%. „Însă aflu acum că un sondaj proaspăt arată undeva peste 30% ideea de unionism şi că, dacă s-ar da pensii şi salarii ca în România, ar fi chiar peste 52%”, a mai precizat fostul şef al statului.

Deputatul Eugen Tomac susţine că există o nepăsare a politicienilor români faţă de problema Unirii

La discuţiile pe tema Unirii României cu Republica Moldova a participat şi preşedintele executiv al Partidului Mişcarea Populară (PMP), deputatul Eugen Tomac. Acesta a subliniat că există o nepăsare a oamenilor politici români faţă de chestiunea Unirii României cu Basarabia şi că pe agenda lor politică nu se regăseşte această problematică. De asemenea, acesta a susţinut că există parlamentari care trec pragul Ambasadei Federaţiei Ruse mai des decât intră într-o biserică. „Cunosc parlamentari care trec pragul Ambasadei Federaţiei Ruse mai des decât trec pragul la biserică, mai des decât intră într-o biserică. (…) În România există oameni politici care, deşi nu o fac ostentativ, sunt extrem de puternic cuplaţi la tot ceea ce înseamnă putere de decizie rusească”, a spus deputatul.

Apel al Platformei Unioniste Acţiunea 2012 prin care solicită Guvernului României să întreprindă o serie de măsuri urgente pentru Republica Moldova

Tot în cadrul dezbaterilor pe această temă, membrii Platformei Unioniste 2012 au făcut public un apel prin care solicită Executivului de la Bucureşti să ia o serie de măsuri urgente pentru Republica Moldova. Printre cerinţele coaliţiei unioniste se numără: înfiinţarea Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova, în subordinea directă a primului ministru, elaborarea agendei discuţiilor bilaterale în contextul organizării, pe 30 octombrie, a alegerilor prezidenţiale de peste Prut şi efectuarea unei vizite oficiale la Chişinău de către membrii Cabinetului Cioloş. Preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012, George Simion, a declarat că „Republica Moldova se află în cea mai dificilă perioadă din ultimii 25 de ani, atât economic, cât şi politic şi geopolitic, iar relaţia bilaterală cu România va suferi grave modificări dacă Guvernul României nu va renunţa la politica nepăsării în raportul cu cel de-al doilea stat românesc. Premierul Dacian Cioloş şi membrii guvernului său trebuie să treacă Prutul, acolo unde 3 milioane de români aşteaptă din partea Ţării-Mamă politici corespunzătoare pentru ei”.

O altă problemă ridicată de unionişti se referă la retragerea cetăţeniei române pentru o parte dintre cetăţenii Republicii Moldova, care o redobândiseră când erau minori, aceştia susţinând că sunt zeci de mii de persoane care, atunci când merg să îşi schimbe actele româneşti, constată că nu mai sunt recunoscuţi ca cetăţeni români. De asemenea, în apel se mai solicită „angajarea de consultări regulate cu Guvernul României şi demararea de acţiuni concrete comune, asumate şi de Executiv şi de Platforma Unionistă Acţiunea 2012”. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)