Teme dezbătute la Universitatea de Vară Izvoru-Mureşului: Autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc – formă actualizată a experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 27 septembrie 2021
Home » Societate » Teme dezbătute la Universitatea de Vară Izvoru-Mureşului: Autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc – formă actualizată a experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare
Teme dezbătute la Universitatea de Vară Izvoru-Mureşului: Autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc – formă actualizată a experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare

Teme dezbătute la Universitatea de Vară Izvoru-Mureşului: Autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc – formă actualizată a experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare

 Să nu confundăm diplomaţia cu prostia
Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, se întreba, înainte de toate, dacă este sau nu nevoie de o nouă reorganizare administrativă. „Este o problemă de interes naţional şi să nu uităm răspunsul dat de profesorul american Larry Watts la această întrebare: dacă regionalizarea este hotărârea poporului român, eu o salut cu drag, iar dacă este hotărârea altora, eu o voi înţelege. Eu cred că de la acest citat trebuie să pornim şi dacă e să facem regionalizare, să fie hotărârea poporului român. Circulă tot felul de erezii pe această temă, îndeosebi din partea acelora care pun umărul la demolarea statului naţional român şi care de cele mai multe ori sunt luaţi la guvernare, iar apoi, pe temeiuri de şantaj pe plan local şi naţional, obţin tot felul de lucruri care nu fac parte din dezvoltarea firească a unei societăţi, a unui stat”.

D-l Sabău consideră că una din aceste erezii este problema legată de Ţinutul Secuiesc. „Sunt acolo propuse reglementări inadmisibile, ca de pildă zona se propune a fi independentă de statul român, să aibă guvernare proprie, să poată formula petiţii către Curtea Constituţională, să aibă parlamentari. Se reglementează posibilitatea de a se opune cu drept de veto la legislaţia care s-ar promulga pe plan naţional, se impune limba maghiară drept limbă oficială a Ţinutului Secuiesc. Sunt propuneri la care autorităţile statului nu au răspuns şi nu e bine să confundăm diplomaţia cu prostia. Nu avem posibilitatea de a înţelege asemănările care se fac cu alte zone geografice din Europa. O organizare pe criterii etnice nu dezvoltă ţara, nu duce înainte şi am participa la artificii pe care noi le-am cunoscut în istoria noastră recentă, este vorba de Regiunea Autonomă Maghiară, alcătuită pe criteriu etnic şi care nu a contribuit cu nimic la dezvoltarea României în acea perioadă şi cu atât mai puţin la o armonie între cei care locuiesc în zonă, dimpotrivă, a adus prejudicii populaţiei majoritare”.

Ioan Sabău Pop a făcut apoi un apel la guvernanţi ca să aibă întâi grijă de ţară – şi apoi să facă tot felul de trocuri politice care aduc foloase efemere, considerând cedarea total nejustificată a Colegiului Unirea din Târgu-Mureş trădare pură.

 Se importă extremism pe axa Moscova-Budapesta

Preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a spus că autonomiile mult invocate al căror model nu se aplică deloc în această zonă au fost obţinute unele prin violenţă şi să nu ne facem că nu observăm că se importă extremism pe o nouă axă geopolitică ce se creează în zona noastră – axa Moscova-Budapesta; astfel, extremişti din Est atacă graniţele Ucrainei, în vreme ce extremişti din Vest vin şi proclamă tot felul de independenţe, de autonomii în mijlocul statului român. Care stat trebuie să aibă grijă ca aceşti extremişti – deocamdată în vorbe – să nu devină extremişti prin faptă. Cei care se ocupă de securitatea naţională trebuie să aibă mare atenţie şi să prevină aceste fapte pentru că avem experienţa tristă a unei altfel de autonomii petrecute cândva aici, Regiunea Autonomă Maghiară, când toată puterea era deţinută şi exercitată excesiv de partea maghiară.

Dr. Ioan Lăcătuşu a ţinut să expună punctul de vedere al societăţii civile româneşti: Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş nu agreează nici un fel de autonomie pe criterii etnice. Împreună cu populaţia romă reprezintă 37%, deci nu poţi lansa proiecte care vizează destinul şi perspectivele de dezvoltare a acestei zone făcând abstracţie de prezenţa acestei populaţii! „Din monitorizarea presei maghiare am observat că liderii maghiari, deopotrivă cei moderaţi, cât şi cei radicali au ajuns la concluzia că nu pot obţine autonomia teritorială fără asentimentul societăţii româneşti din cele trei judeţe, fără convingerea românilor din această zonă de binefacerile autonomiei – şi în acest sens sunt în căutare de parteneri. În societatea maghiară este o mare ruşine, o trădare să colaborezi cu partea cealaltă, dar între românii noştri găsesc totdeauna intelectuali şi politicieni dispuşi la astfel de cedări. În plus, sunt în căutarea partenerilor şi obţinerii acordului european, prin iniţiative demarate în acest sens. Regretăm că semnalele trase din timp de Forumul Civic al Românilor n-au fost nici receptate şi nici înţelese de factorii responsabili. Ar trebui ca concetăţenii noştri, şi fără instituţionalizarea autonomiei, să dovedească o altfel de atitudine faţă de românii din Harghita, Covasna şi Mureş. Nu se poate ca în aceşti 25 de ani postdecembrişti să fii tratat cum am fost trataţi la nivelul identităţii noastre – avem peste 10 hotărâri ale Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării de discriminare colectivă a românilor!”.

 Nu poţi cere azi (re)dobândirea a ceea ce n-ai avut niciodată

Ioan Lăcătuşu afirma că din nefericire continuă practica ocupării posturilor publice, altele decât cele prevăzute de lege, de cunoaşterea limbii maghiare, ba chiar că această practică s-a extins la mediul privat. „Trebuie să spunem că în decursul istoriei, autonomia de care se face atâta caz a fost de tip administrativ-organizatoric şi nu teritorială, strictamente etnică, aşa cum nici saşii n-au avut niciodată autonomie teritorială, ci doar administrativ-organizatorică. În aceste condiţii nu poţi cere azi redobândirea a ceea ce n-ai avut niciodată, cu excepţia Regiunii Autonome Maghiare sovietice. Scaunele secuieşti au funcţionat ca forme de organizare administrativ-judecătorească locală având doar atribuţiuni de rezolvare a problemelor economico-sociale şi culturale şi nu au avut niciodată autonomie politică pe criterii etnice. Apoi, scaunele secuieşti au fost desfiinţate, ca urmare a reformelor administrative imperiale în anii 1780, 1849 şi definitiv în 1876, după înglobarea forţată a Transilvaniei în Ungaria, fiind transformate în comitate subordonate direct puterii centrale. Din perspectivă istorică, secuii n-au avut niciodată comiţi, respectiv prefecţi secui, n-au avut parlament secuiesc sau alte structuri politico-statale. Au avut ca şi azi autonomie locală în cadrul scaunelor, dar niciodată autonomie în statul ungar”.

Mai departe, vorbitorul atrăgea atenţia asupra articolului 11 din Tratatul asupra minorităţilor din 1919: România consimte să acorde, sub controlul statului român, comunităţilor secuilor şi saşilor, în Transilvania, autonomie locală în ceea ce priveşte chestiunile religioase şi şcolare. Aşadar, în pofida a ceea ce susţin agitatorii şi propagandiştii autonomiei, România s-a achitat de promisiunile făcute la Marea Unire din 1918.

„Orice manifestare împotriva Trianonului este o manifestare împotriva României, ar trebui considerată manifestare neorevizionistă şi interzisă prin lege – a spus apoi dr. Ioan Lăcătuşu. Adică nu pot direct să se manifeste împotriva ţării, şi o fac împotriva Trianonului”.
Concluzia vorbitorului a fost că „orice formă de autonomie pe criterii etnice va conduce inevitabil la marginalizarea şi discriminarea românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi se va repercuta negativ asupra cetăţenilor români de etnie maghiară trăitori în celelalte judeţe ale ţării, va afecta pe termen mediu şi lung relaţiile dintre români şi maghiari, cu consecinţe negative care se pot amplifica în funcţie de împrejurări.

Consemnare de M. GROZA
Ediţia a XXII-a 2014 a Universităţii de vară Izvoru Mureşului a fost organizată de Ministerul Culturii prin Centrul Cultural Topliţa, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu sprijinul financiar al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Institutului Cultural Român, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.