Sub cerul înstelat, la Livezi

Copii şi părinţi, tineri şi adulţi, au fost fermecaţi de observaţiile şi prezentările astronomice pe care Ucenicul Astronom şi prodecanul Facultăţii de Navigaţie a Academiei Navale „Mircea Cel Bătrân” din Constanţa le-au ţinut în cadrul unui eveniment deosebit.

„Descoperirea Constelaţiilor Tradiţionale Româneşti” a fost un eveniment organizat la iniţiativa Asociaţiei pentru Promovarea Tradiţiilor şi Meşteşugurilor în Livezi şi Asociaţia Ucenicul Astronom, găzduit de Şura lui Cristi, din Livezi. Maria Oltean, co-fondatoare a Asociaţiei pentru Promovarea Tradiţiilor şi Meşteşugurilor în Livezi, ne spunea că ideea organizării unei astfel de seri a fost mai veche şi a venit în urma prieteniei pe care o are cu Sorin Cosmin Micloş. Cosmin este cel care a înfiinţat Asociaţia Ucenicul Astronom în Miercurea-Ciuc.

Revenind la seara de sâmbătă, Maria Oltean ne împărtăşea că, odată, a avut ocazia să se uite prin telescop, alături de Cosmin, şi a fost atât de încântată, iar copiii uimiţi, încât a zis că e păcat să nu organizeze o întâlnire.

Anul acesta, într-o zi, prin februarie sau martie, „ne-am întâlnit cu Cosmin în faţa blocului şi l-am întrebat«Ţii minte că am zis că facem odată o seară de observaţii la Livezi?». Şi el a zis da. (…)

Săptămâna trecută ne-am auzit la un telefon, el a pregătit afişul, noi am pregătit aici locul şi gata.

Lumea se adună pentru că sunt activităţi, în primul rând educative – fiecare îşi doreşte pentru copilul lui să vadă şi astfel de activităţi. Plus că tuturor ne place să stăm în aer curat, să ne bucurăm de natură şi unii de alţii”, spunea Maria Oltean.

Doar 4% din populaţia lumii mai are acces la Calea Lactee

Ora anunţată pentru începerea evenimentului a fost 19:00, însă oamenii s-au adunat mai devreme, iar pregătirile au început şi mai din timp. Unul dintre primele lucruri a fost pregătirea ceaunului şi punerea gulaşului la foc, cel nelipsit pentru asemenea momente când stai sub cerul liber.

Pe lângă tineri din comună, au venit şi pasionaţi din alte judeţe, toţi având aceeaşi dorinţă: o seară de observaţii astronomice.

„Activitatea noastră începe cu prepararea unui gulaş, care ne va fi combustibil pentru întreaga noapte, pentru că ne aşteaptă una foarte, foarte lungă, până dimineaţă”, ne spunea Cosmin Micloş.

Undeva spre ora 20:00, toată lumea a fost chemată la primele observaţii. Două telescoape erau deja montate, prin acestea putându-se vedea Soarele şi petele de pe el, care sunt, de fapt, erupţiile.

Tot Cosmin ne spunea unul dintre motivele pentru care a fost aleasă această zi. Pentru că pe cer nu se află şi Luna şi atunci vizibilitatea stelelor este mult mai mare. Dar mai ales pentru că „vrem să vedem neapărat Calea Lactee. De ce spun asta? Pentru că Calea Lactee este foarte greu de văzut, având în vedere poluarea luminoasă. Doar 4% din populaţia lumii mai au acces (o pot vedea – n.a.) la Calea Lactee. Atunci când vorbim de constelaţiile tradiţionale româneşti şi în speţă de Carul Mare şi Carul Mic, care duceau sclavii şi robii – cum spunea mitologia romană – pe drumul alb, pe Calea Lactee, e foarte important să şi putem vedea Calea Lactee. Aşa că din acest motiv am venit aici şi am ales o seară fără Lună, ca să nu avem poluare luminoasă şi să putem vedea Calea Lactee”, spunea Cosmin. Tot de la el am aflat că cel mai bine Calea Lactee se vede vara, în lunile iulie-august, pentru că atunci vedem şi bulbul galactic, adică centrul galaxiei noastre, care se află în constelaţia Săgetător.

O altă caracteristică a zilei de sâmbătă a fost aceea că era cea mai lungă din an: noaptea s-a lăsat undeva în jurul orei 23:00 şi a durat până spre ora 03:30-04:00, deci au fost doar vreo 5 ore de noapte efectivă în care s-au putut vedea foarte bine stelele.

Oaspetele special al serii a fost lt. comandor instructor superior dr. ing. Andrei Pocora. Iar la Livezi a fost în dublă calitate, fiind şi prodecanul Facultăţii de Navigaţie a Academiei Navale „Mircea Cel Bătrân” din Constanţa. Totodată, din postura de cadru universitar, este şi coordonatorul ştiinţific al Olimpiadei Naţionale de Astronomie şi Astrofizică.

Dr. ing. Andrei Pocora şi Cosmin Micloş le-au ţinut celor prezenţi două lecţii de astronomie. Prima a fost despre Soare. „Am efectuat observaţii pe timp de zi, pe soare, am povestit despre compoziţia Soarelui, despre modul în care acesta reuşeşte să susţină viaţa pe planeta noastră Pământ, despre importanţa lui şi a echilibrului, să-i spunem, din sistemul nostru solar, pentru ca noi aici, pe Pământ, să ne putem duce viaţa de zi cu zi”, spunea dr. ing. Andrei Pocora.

A doua lecţie a fost după lăsarea întunericului. S-a început cu constelaţiile internaţionale, care sunt agreate de Uniunea Internaţională Astronomică. După aceea s-a vorbit despre constelaţii care se regăsesc în credinţa populară românească. A fost o descriere, pe scurt, a cerului, ocazie cu care cei de faţă au putut să descopere, împreună cu cei doi, stelele principale, constelaţiile – constelaţiile circumpolare, cele care se pot vedea pe tot parcursul anului de pe teritoriul României.

39 de constelaţii autentice româneşti

Pe vremuri, în lipsa tehnologiei, oamenii se ghidau după stele, constelaţii. Cosmin Micloş ne spunea că unele dintre aceste constelaţii sunt de provenienţă agrară, inspirate din muncile câmpului, altele de provenienţă religioasă şi altele de provenienţă ancestrală.

L-am rugat să ne ofere şi câteva exemple.

„Avem constelaţia Fecioara, care este închipuită ca fiind Fecioara Maria, iar steaua Spica, care este o stea albă, este de fapt inima Fecioarei Maria, de o puritate albă.

Avem constelaţia Lebăda, care în tradiţiile noastre era considerată steaua Crucea Mare. Avem Delfinul, care era Crucea Mică, care se aruncă de Bobotează în apă pentru ca marinarii să o scoată.

Mai avem Hora, reprezentată de constelaţia Coroana Boreală, Hora reprezentând dansul nostru popular sau şi o roată, pentru că dansul Hora seamănă cu o roată, viaţa este ca o roată care se învârte în permanenţă.

Mai avem Puţul cu Jgheab, mai avem Văcarul, constelaţii care sunt tradiţionale agrare, mai avem Trisfetitele, Fata cu Colibiţa.

În total sunt 39 de constelaţii autentice româneşti care nu se mai găsesc în alte culturi decât în ale noastre. Au corespondent în alte culturi, doar că în cea românească ţăranii români au identificat 39 de constelaţii pe care le găsim acum şi pe cer”, spunea Cosmin.

În ciuda tehnologiei avansate, cunoaşterea cerului e obligatorie pentru marinari şi în ziua de azi

Fiind prieten cu Asociaţia Ucenicul Astronom şi aflându-se, întâmplător, în zonă, dr. ing. Andrei Pocora a acceptat invitaţia de a fi prezent la tabăra de la Livezi, care, pe lângă astronomie, a avut şi o componentă tradiţională.

„Eu provin din Dobrogea – spunea invitatul special al serii – însă spun cu toată sinceritatea că sunt îndrăgostit de zona Ardealului şi de faptul că în Ardeal tot ceea ce înseamnă tradiţie şi folclor încă se păstrează. Sunt profund impresionat că în timp ce vorbim văd copii de vârsta 8-10 ani care sunt implicaţi în tot ceea ce înseamnă folclor, în dansuri populare şi sunt absolut convins că pe lângă dansuri menţin mai departe cu mândrie portul popular din zona Ardealului, cât şi meşteşugurile care îşi iau veacul pe această zonă frumoasă a României”.

L-am întrebat dacă acum, când tehnologia a ajuns la un nivel atât de avansat, marinarii se mai orientează după bolta cerească, aşa cum se întâmpla cu mult timp în urmă.

Ne răspundea că da. „(…) în instituţia în care lucrez, şi anume Academia Navală Mircea cel Bătrân din Constanţa, predau o disciplină care se numeşte Navigaţie Astronomică, unde studenţii noştri învaţă cum anume să se orienteze folosind bolta cerească şi, mai mult decât atât, cum să-şi determine poziţia pe sfera Pământului folosind bolta cerească şi ceva parte din trigonometrie sferică.

Multă lume spune că este o ştiinţă oarecum învechită. Cum spuneţi şi dumneavoastră, suntem tehnologizaţi în momentul de faţă, suntem la un click distanţă, avem telefoane, avem tot felul de gadget-uri şi device-uri care ne pot oferi aceste lucruri, însă trăim nişte vremuri în care comunicaţiile şi partea satelitară din când în când este afectată de ceea ce se numeşte bruiaj, motiv pentru care acest domeniu, din punctul meu de vedere, este imperios necesar ca parte de backup, ca parte de siguranţă. Adică se pune întrebarea ce facem când pierdem tehnologia? Aşa cum din punct de vedere cultural, popular, nu trebuie să ne uităm strămoşii, nu trebuie să ne uităm cultura noastră, la fel şi din punctul acesta de vedere trebuie să avem un sistem de siguranţă.

Mai mult de atât, domeniul acesta al navigaţiei astronomice şi al astronomiei este folosit peste tot. Simplul fapt că putem să folosim un telefon mobil se datorează astronomiei, până prin anii 1960 tot ceea ce înseamnă aviaţie folosea acest domeniu al astronomiei şi navigaţia astronomică. Este folosit în continuare în diverse domenii. Şi cu atât mai mult în domeniul acesta maritim este obligativitate.

La nivel mondial există Organizaţia Maritimă Internaţională care ne impune nişte modele de curs pe care studenţii trebuie să le urmeze. Fie că eşti student din România, din Canada, din Statele Unite, de oriunde ai fi, trebuie să studiezi această disciplină, minimum 60 de ore trebuie parcurse pentru a putea obţine un certificat de competenţă şi a performa mai departe în viitorul job pe care îl vei avea”.

Pentru că interlocutorul nostru este şi lt. comandor, nu a putut lipsi întrebarea unde se vede mai frumos cerul: pe mare sau pe uscat?

„Clar de pe mare!

Acum puteţi să spuneţi că sunt şi subiectiv, dar din experienţă proprie şi personală cel mai frumos cer pe care am avut ocazia să-l observ a fost cel de pe mare şi se datorează în primul şi în primul rând lipsei de poluare luminoasă. Eşti singur pe un vapor în mijlocul mării şi impresiile pe care le ai şi modul în care te simţi e total fantastic.

Mai mult de atât, ajungi să te uiţi pe cer şi să nu-l recunoşti, pentru că tu ştii cerul doar din oraş sau doar de pe lângă oraş, unde se văd doar câteva stele. Şi când ajungi în zonele respective, cerul arată cu totul altfel, pentru că putem să vedem mult mai multe lucruri”.

Consemnare de LIVIU C.

Comentarii:

comentarii