Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Peste 230 de ordine de protecţie provizorii au fost emise în judeţ pe parcursul anului trecut, cele mai multe cazuri în care a fost nevoie de luarea unor astfel de măsuri fiind înregistrate în mediul urban
Sistemul informatic de monitorizare electronică a autorilor faptelor de violenţă domestică este operaţional de la începutul acestui an şi în Harghita, însă deocamdată nu au fost înregistrate în judeţ cazuri în care să fie nevoie de obligarea agresorilor să poarte dispozitive de supraveghere. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Harghita, Maria Plumbu, a informat că Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică este funcţional, din data de 1 ianuarie 2024, în 20 de judeţe, după ce iniţial acesta fusese operaţionalizat, în octombrie 2022, în municipiul Bucureşti şi judeţele Iaşi, Mureş şi Vrancea, pentru monitorizarea prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică, în urma aplicării măsurilor în cazul emiterii ordinului de protecţie provizoriu, ordinului de protecţie şi ordinului european de protecţie.
Maria Plumbu a precizat că au fost identificate şi amenajate spaţiile destinate desfăşurării activităţilor de monitorizare electronică, procedura de dotare a acestora cu logistica necesară desfăşurării activităţii de monitorizare electronică fiind definitivată. Utilizarea sistemelor electronice permite o creştere a gradului de asigurare a măsurilor de protecţie a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare sau supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare. Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecţia integrităţii fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea şi contracararea unui eventual contact fizic între victima violenţei domestice şi agresor sau, pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu şi a supravegherii la distanţă. Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenţie umană şi exclusiv pe teritoriul României, în cazul unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora şi în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate şi a persoanei sau persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea. Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli şi proceduri de monitorizare, alertare şi intervenţie, prin partajarea informaţiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive, prin eliminarea intervenţiei umane, acolo unde este posibil şi înlocuirea acesteia cu reguli obiective. După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic. Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei şi transmiterea acesteia, împreună cu alte date de intervenţie, către dispeceratul de specialitate şi astfel către cel mai apropiat organ de ordine publică, pentru intervenţie. Dispozitivul electronic de supraveghere, pentru persoana supravegheată, în cazul aplicării ordinului de protecţie provizoriu şi ordinului de protecţie, al aplicării ordinului european de protecţie, control judiciar şi control judiciar pe cauţiune, executării măsurii arestului la domiciliu, supravegherii la distanţă, este alcătuit dintr-o componentă de tip brăţară, care va fi ataşată la glezna sau, prin excepţie, la braţul persoanei. Dispozitivul electronic de supraveghere va avertiza persoana supravegheată de producerea unei alerte. Alertele vizate sunt alerta de apropiere, alerta de părăsire neautorizată a imobilului, alerta de depăşire neautorizată a unui perimetru stabilit (zona de incluziune), alerta de intrare neautorizată într-un perimetru stabilit (zona de excluziune), alerta de atingere a nivelului critic de descărcare a acumulatorului şi altele, a explicat Maria Plumbu.
Aceasta a declarat că, de la începutul acestui an şi până în prezent, în judeţ nu au fost înregistrate cazuri în care să fie nevoie de montarea de brăţări electronice autorilor unor fapte de violenţă domestică. Potrivit afirmaţiilor sale, pe parcursul anului 2023 au fost emise 233 de ordine de protecţie provizorii, dintre care 225 la solicitarea victimei, 7 la cererea altor persoane şi una în urma demersurilor altor instituţii abilitate. Dintre ordinele de protecţie provizorii emise anul trecut, 195 au fost confirmate de către procuror, iar 88 au fost transformate în ordine de protecţie (propriu-zise sau definitive – n.r.).
Din totalul ordinelor de protecţie provizorii, 131 au fost emise în mediul urban şi 102 în mediul rural. Ca urmare a emiterii ordinelor de protecţie provizorii au fost dispuse 330 de măsuri de protecţie. Astfel, în 98 de dosare s-a dispus evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, în 24 de situaţii reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună, iar în 208 cazuri agresorul a fost obligat să păstreze o distanţă minimă determinată faţă de victimă, respectiv faţă de membrii familiei acesteia.
În ceea ce priveşte nerespectarea ordinului de protecţie, anul trecut au fost sesizate 44 de infracţiuni, dintre care 20 au fost constatate în mediul urban şi 24 în mediul rural.
Maria Plumbu a mai informat că, în 2023, în Harghita au fost emise 146 de ordine de protecţie, dintre care 88 au provenit din ordine de protecţie provizorii, 136 au fost emise la solicitarea victimei, 7 la cererea procurorului, iar în 3 cazuri a fost solicitat acest lucru de alte instituţii abilitate. În urma emiterii ordinelor de protecţie au fost dispuse 279 de măsuri de protecţie. În 55 de situaţii s-a decis evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, în alte 11 s-a dispus reintegrarea victimei, în 5 a fost limitat dreptul de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune, în 6 victima a fost plasată sau cazată, cu acordul acesteia, într-un centru de asistenţă, în 130 agresorii au fost obligaţi la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă sau faţă de membrii familiei acesteia, în 11 au fost dispuse interdicţii pentru agresor în ceea ce priveşte deplasarea acestuia în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează, în 60 s-a dispus interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod cu victima, iar într-un caz s-a decis încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
EMIL GROZA
