Şase proiecte importante pentru dezvoltarea localităţii, depuse spre finanţare de Primăria Sărmaş | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 13 iunie 2024
Home » Societate » Şase proiecte importante pentru dezvoltarea localităţii, depuse spre finanţare de Primăria Sărmaş
Şase proiecte importante pentru dezvoltarea localităţii, depuse spre finanţare de Primăria Sărmaş

Şase proiecte importante pentru dezvoltarea localităţii, depuse spre finanţare de Primăria Sărmaş

  • Suma care poate fi atrasă în comună prin intermediul acestora este de 84.634.407 lei

Cele mai multe dintre proiectele Primăriei Sărmaş au fost depuse spre finanţare prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”: „Extinderea şi modernizarea Staţiei de Epurare şi a sistemului de canalizare în zona Fabricii Hodoşa” – proiect în valoare de 17.874.456 de lei; „Modernizarea drumului comunal DC 70 – strada Dealul Bisericii”, proiect în valoare de 8,6 milioane de lei; „Înfiinţare reţea de distribuţie gaze naturale şi branşamente în comuna Sărmaş, racord şi SRMP (staţie de reglare, măsurare şi predare – n.a.) şi alimentarea cu energie electrică a SRMP Sărmaş, judeţul Harghita” – un proiect de aproximativ 31 de milioane de lei şi „Modernizarea drumului comunal (DC) 71 – strada Miron Cristea”, un proiect în valoare de 17,6 milioane de lei.

„Am mai depus un proiect spre finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – «Reabilitarea Şcolii Gimnaziale Sfântul Andrei» din localitate, a cărui valoare este de 9.437.218 de lei şi un alt proiect depus pentru finanţare prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) – «Achiziţionarea de ataşamente compatibile cu utilajele din dotare pentru întreţinerea infrastructurii de bază», proiect în valoare de 122.733 de lei”, ne spune domnul Valentin Mîndru, primarul comunei Sărmaş.

Două dintre proiectele depuse spre finanţare de Primăria Sărmaş au fost semnate – „Reabilitarea Şcolii Gimnaziale Sfântu Andrei” şi „Achiziţionarea de ataşamente compatibile cu utilajele din dotare pentru întreţinerea infrastructurii de bază” – urmând ca până la mijlocul lunii aprilie să fie semnat şi cel de-al treilea proiect: „Extinderea şi modernizarea Staţiei de Epurare şi a sistemului de canalizare în zona Fabricii Hodoşa”.

Valoarea celor şase proiecte ale Primăriei Sărmaş totalizează 84.634.407 lei, din care suma de 7.431.539 de lei reprezintă cheltuieli neeligibile, care trebuie acoperite de autoritatea publică locală – o sumă importantă, pe măsura proiectelor depuse în scopul adaptării nivelului de trai al locuitorilor comunei la realităţile prezentului.

„Trebuie să acoperim o sumă foarte mare şi dacă aceste proiecte se pot implementa, dacă PNRR şi «Anghel Saligny» vor funcţiona sută la sută şi în condiţii bune, dacă primim avans să ne plătim la timp constructorii, nu va suferi nimeni, nici ei şi nici noi. Co-finanţările sunt destul de mari, dar sper să ne descurcăm, fiindcă sunt proiecte mai mult decât necesare, sunt obligatorii. Pentru că în cazul nostru nu vorbim despre reparaţii la reţele, ci de înfiinţarea reţelelor de apă şi de canalizare. În 2012 nu am avut nimic, nici reţea de apă, nici de canalizare, am început de la iarbă verde. Nici măcar teren nu aveam când am semnat primul contract, l-am cumpărat după aceea. Iar acum le extindem. În satul Platoneşti am construit reţeaua din fonduri proprii, că nu aveam ce face, nu aveau oamenii apă şi au suferit tare până în toamna anului trecut. Dar iată, anul acesta se termină şi acolo lucrările, mai avem 500.000 de lei de plătit, şi prin iunie punem reţeaua în funcţiune. La fel, şi şcoala necesită reparaţii, că nu au fost făcute până acum”, ne povesteşte primarul Sărmaşului.

Centrul comunei trebuie şi el reamenajat după înfiinţarea reţelei de apă şi a celei de canalizare care traversează localitatea. Ca în oricare dintre oraşele şi comunele României, centrul este punctul de atracţie, locul unde se întâlneşte toată lumea şi nu numai la evenimentele importante de peste an, locul căutat de turişti.

„80% dintre drumurile noastre erau asfaltate şi au fost sparte complet pentru introducerea reţelei de apă-canal. Nu este simplu să le refacem, iar preţurile cresc în neştire. La Platoneşti, de exemplu, am început lucrările cu 6,8 milioane de lei şi cu Ordonanţa 47 şi Ordonanţa 15 ne-au urcat costul la peste opt milioane de lei. Or două milioane de lei la nivelul unei comune din România este mult. Şi încă ne lipsesc multe”, precizează primarul Valentin Mîndru.

În primul rând, le lipsesc banii pentru finalizarea capetelor reţelei de apă şi de canalizare, zone unde în secolul XXI trăiesc oameni care, nefiind racordaţi la reţea, rămân fără apă după ce arşiţa verii seacă pâraiele.

„Avem 62 de kilometri de reţea de apă şi din cauza reliefului zonei noastre a fost nevoie de o grămadă de staţii de repompare pentru apă şi canal, fiindcă în zona noastră nu am avut de unde să captăm atâta apă, cât să ajungă la toată comuna, în condiţiile în care noi colectăm apa din puţuri forate. Iar în ultimii doi ani, din cauza secetei au secat toate pâraiele, iar locuitorii din zonele unde nu există apă vara şi-au pierdut răbdarea. Pentru aceste capete de reţea am făcut deja studiul de fezabilitate şi căutăm să vedem unde putem să-l depunem spre finanţare. În primă fază am vrut să-l depunem pe Mediu, dar nu ni l-au primit, motivând că este vorba despre extindere de reţea apă-canal. În plus, aveam 46 de puncte de racorduri şi la punctaj am căzut. Am încercat să le explic că este vorba despre cei mai necăjiţi oameni, care nu au apă şi trebuie cumva racordaţi la reţea, dar… acum încercăm să-l mai depunem o dată”, explică Valentin Mîndru.

Şi mai sunt multe de făcut în comuna Sărmaş. Din nefericire, contractarea unui împrumut pentru rezolvarea problemelor localităţii iese din discuţie; în primul rând fiindcă mandatul actualului primar se apropie de final şi până la întocmirea documentaţiilor vin alegerile şi nu se ştie cine va fi ales primar după scrutinul din 2024. Pe de altă parte, contractarea unui împrumut acum, ar împovăra comuna cu o datorie pe care va fi greu să o ducă la bun sfârşit oricare administrator al Sărmaşului.

„Eu aş vrea să mă retrag la pensie. Am pregătit destule proiecte, pe care cine va veni, le poate duce mai departe”, a clarificat primarul Valentin Mândru.

Populaţia comunei Sărmaş – o localitate frumoasă cu oameni gospodari şi harnici – împrăştiată în satele Fundoaia, Hodoşa, Platoneşti, Runc şi Sărmaş (reşedinţa localităţii), asemenea tuturor satelor de munte – este în scădere: conform datelor recensământului din 2022, populaţia localităţii număra 3.366 de locuitori, cu 483 de persoane mai puţine decât la Recensământul din 2011. „Toţi au plecat la cele veşnice”, precizează primarul comunei.

Populaţia rămasă în localitate este una îmbătrânită. Tinerii au plecat la oraş sau în străinătate în căutarea unui viitor mai bun şi mai comod, iar dintre cei care au rămas acasă nu mulţi s-au încumetat să facă prunci.

„În 2000, când am venit la Primărie, ca viceprimar, aveam 629 de copii la şcoală. Acum avem doar 218. Nu mai sunt tineri, nu mai sunt nici copii, iar tinerele familii se limitează la un copil, cel mult doi”, ne lămureşte primarul Valentin Mîndru.

O singură firmă din localitate, având ca obiect principal de activitate industrializarea lemnului, funcţionează profitabil, asigurând locuri de muncă pentru 60-80 de persoane. Restul populaţiei se îndeletniceşte cu creşterea animalelor, cultivarea şi creşterea plantelor nefiind o opţiune, din cauza reliefului şi condiţiilor meteorologice influenţate vizibil în ultimii ani de încălzirea globală.

Realităţile contemporane contrazic convingerea poetului Lucian Blaga, care scria că „Veşnicia s-a născut la sat”; căci, câţi copii se mai nasc acolo în zilele noastre? Puţini mai sunt bunicii care îşi pot ţine nepoţii pe genunchi, spunându-le poveşti cu tâlc, fericiţi peste măsură. Imaginea dorului mistuitor după copiii lor pribegiţi oglindită pe chipurile brăzdate de ani, de muncă şi de nevoi este copleşitoare.

Aşezată în partea nordică a Depresiunii Giurgeului, preponderent pe malul drept al Mureşului, spre munţii Giurgeului, limita administrativă a comunei Sărmaş se întinde spre vest până pe creasta dealului Filpea, spre est până dincolo de culmea munţilor Bania, Negara, Gruieţ, Orosbic, spre nord până la Valea Secu – afluent al râului Topliţa, iar spre sud până  dincolo de culmea dealului Hodoşa, continuându-se apoi pe valea pârâului Jolotca.

Zona rurală a României, sate precum Sărmaşul, aşezate în mijlocul unor peisaje de poveste, dar lipsite de resurse, au nevoie de sprijin, de măsuri de revigorare, de susţinere şi de co-interesarea tinerilor în dezvoltarea acestora prin diverse compensaţii, recompense morale şi/sau materiale.

Cine, altminteri, îşi poate asuma pierderea locului genezei noastre, unde „orice gând e mai încet şi inima-ţi zvâcneşte mai rar, ca şi cum nu ţi-ar bate în piept, ci adânc în pământ undeva”, aşa cum remarca Lucian Blaga?

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.