Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Context
Ordonanţa Militară din 17 martie 2020 a instituit măsuri de urgenţă ce privesc aglomerările de persoane şi a suspendat, între altele „toate activităţile de tratament balnear realizate în spaţii închise”. Turismul a fost ramura economică cel mai puternic afectată de aceste măsuri. Şi dacă în cazul turismului de agrement, hotelurile au putut funcţiona în regim de non-service, turismul balnear a fost interzis brusc şi în mod explicit.
Personalul structurilor de primire turistică a intrat în şomaj tehnic şi în ciuda subvenţiilor alocate de stat, a eforturilor depuse de angajatori să-l păstreze, o parte însemnată a demisionat, căutându-şi locuri de muncă în domenii mai sigure din ţară şi din străinătate.
În vara lui 2020, ca urmare a evoluţiei nefavorabile a situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea virusului SARS-CoV-2, Guvernul a restricţionat circulaţia dintr-o localitate în alta şi a suspendat consumul produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi nealcoolice în interiorul hotelurilor, pensiunilor, restaurantelor, motelurilor, cafenelelor şi altor localuri publice.
Redeschiderea hotelurilor şi a altor unităţi de cazare s-a produs odată cu intrarea în starea de alertă, fără depăşirea a 50% din capacitatea maximă, cu respectarea tuturor măsurilor sanitare.
Dar restricţionarea accesului la piscine, la centrele SPA şi Wellness a ţinut departe turiştii.
Pierderi de 70% la hotelurile mari din Harghita
Hotelul O3zone de la Băile Tuşnad şi Hotelul Tuşnad fac parte din aceeaşi companie, primul este o structură de primire turisticăde patru stele, care dispune de Centru SPA, iar cel de-al doilea este de tip balnear, fiind legat de baza de tratament.
Ambele au fost grav afectate de pandemia COVID-19. Hotelul O3zone înregistrează pierderi de 70% în privinţa veniturilor şi a gradului de ocupare faţă de anul 2019, iar Hotelul Tuşnad a încheiat anul 2020 cu veniturile înjumătăţite faţă de anul precedent, în condiţiile în care cele două hoteluri au beneficiat de mai multe subvenţii.
În lunile aprilie şi mai, întreg personalul celor două hoteluri a fost în şomaj tehnic. O3zone şi-a reluat activitatea în 15 iunie, iar Hotelul Tuşnad abia din 1 iulie.
„Limitaţi şi cu multe restricţii. O parte din personal a lucrat cu program redus, conducerea Companiei folosindu-se de toate posibilităţile oferite de lege, ca să păstreze personalul în regim de program scurt, pentru a evita trimiterea lor în şomaj. Abia în decembrie, când Băile Tuşnad a devenit zonă verde, am putut primi oaspeţi în interior, dar pentru minivacanţele de 1 Decembrie, de Crăciun şi de Anul Nou, din motive de distanţare socială, am putut valorifica doar 50% din capacitatea de cazare, deşi am avut multe solicitări. Măcar am supravieţuit, nu am fost nevoiţi să închidem, ca mulţi alţii”, ne-a povestit Leila Székely, directoarea de Marketing şi Vânzări a Companiei şi a Hotelului O3zone.
În prezent, conducerea derulează o activitate amplă de promovare, ca în martie să obţină un volum de vânzări cât mai mare, pentru a începe activitatea din forţe proprii. În privinţa contractului anual pe care Compania îl semnează cu Casa de Pensii, speră să fie semnat în jur de 20 martie, pensionarii, alături de persoanele care vin la tratament, reprezentând clientela fidelă a Hotelului Tuşnad.
Directorul Hotelului Praid din staţiunea cu acelaşi nume, situat la o mică distanţă de Salina Praid şi de Centrul Wellness din localitate, este căutat de turişti tot anul. Din martie până în iunie 2020 şi de la sfârşitul lunii octombrie până acum două săptămâni a fost închis, ne spune directorul Cristian Grosu. Cifra de afaceri a înregistrat o scădere de aproximativ 50%, comparativ cu 2019. „Numărul turiştilor a scăzut odată cu restricţionarea accesului la ştrand, la Centrul Wellnes, la fel şi în sezonul rece, odată cu limitarea capacităţii de funcţionare a restaurantelor la 30% şi apoi doar pentru proprii oaspeţi; turiştii noştri nu s-au dovedit adepţii teraselor încălzite. A fost un an prost”, a explicat directorul Hotelului Praid.
De ceva vreme, directorul Grosu a început demersurile pentru obţinerea ajutorului de 20%, acordat de stat sub formă de granturi, pentru acoperirea parţială a pierderilor suferite la nivelul cifrei de afaceri; orice ajutor este bine-venit. Nu ştie, însă, dacă îl va şi primi.
A fost un an greu şi pentru pensiunile din Borsec, zece la sută dintre ele nu au reuşit să deschidă în 2020. Din fericire, sezonul estival a fost bun, pista de bob de vară şi-a dovedit din plin eficienţa şi mii de turişti şi-au valorificat voucherele de vacanţă în această staţiune.
„Funcţionăm la capacitate de 30-40%. Faţă de 2019, avem o pierdere de 20% şi asta datorită faptului că am avut o vară foarte lungă şi frumoasă. Probleme sunt şi cu angajaţii, a fost lipsă de personal în turism şi până anul trecut, dar de atunci este şi mai mare; am ajuns să ne bazăm mai mult pe propriile puteri. Aşteptăm ajutor de undeva, pentru că turismul a fost unul din domeniile cele mai afectate. 2020 a fost un an unic, fără perspective, cum nu am mai avut şi sperăm că nici nu vom mai avea. Am folosit toate rezervele pe care le-am adunat în ani, pentru a supravieţui. Ne-am sprijinit angajaţii, ca să avem cu cine lucra şi după pandemie, pentru că Borsecul este un oraş foarte mic şi dacă nu avem grijă de acel minim de personal, mai ales de cel calificat în care am investit, nu avem de unde să scoatem alţii”, ne-a spus Sárpátki Melánia, preşedinta Asociaţiei Turistice Borsec.
Proprietarii de pensiuni acuză că informaţiile au ajuns la ei foarte greu şi tardiv în perioada restricţiilor.
„De exemplu, pentru Revelion restricţiile au fost date foarte târziu de Guvern, nu s-a ştiut în ce condiţii îl putem organiza şi nu am putut să vindem pachetele, oamenii au fost dezinformaţi, a fost foarte, foarte greu. Problema este că nici nu ştim ce va fi”, a mărturiseşte interlocutoarea noastră.
Speranţele proprietarilor de pensiuni din Borsec se leagă de deschiderea Centrului Balnear Multifuncţional din localitate, care va atrage cu siguranţă o mulţime de vizitatori.
Vestea că Guvernul ar putea tăia voucherele de vacanţă în 2021 i-a îngrijorat pe operatorii în turism.
„Este o veste foarte tristă, dacă într-adevăr se ia acest avantaj acordat bugetarilor. Voucherele de vacanţă pot relansa turismul, datorită lor putem recupera măcar o parte din pierderile suferite anul trecut. Dacă nu vor mai fi vouchere, vom pierde şi mai mult şi ne va fi foarte greu să ne revenim”, susţine dna Sárpátki Melánia.
Directorul Hotelului Praid afirmă la rândul lui, că în absenţa acestora, turismul românesc se va întoarce la zona gri sau neagră a evaziunii şi a altor practici mai vechi.
„Banii aceştia circulau în economia ţării, nu în afară, erau impozitaţi, practic jumătate se întorceau la stat. Noi (operatorii în turism – n.a.) aveam activitate, aveam o siguranţă prin încasarea acestor vouchere, turiştii aveau o vacanţă asigurată şi toată lumea era mulţumită. Nemaivorbind de faptul că a fost o perioadă, poate şi datorită acestor vouchere de vacanţă, când nu s-a mai făcut evaziune în turism. Turismul la negru nu putea încasa voucherele de vacanţă şi foarte mulţi au fost obligaţi să-şi legalizeze afacerile. Pentru că cei care încasează voucherele trebuie să aibă nu doar o afacere legală, ci şi o clasificare turistică. Era un circuit care conducea la înălbirea afacerilor în domeniu şi statul avea de câştigat”, apreciază Cristian Grosu.
Specialiştii susţin că industria HoReCa a pierdut în 2020 peste 80% din cifra de afaceri şi jumătate dintre angajaţi.
Preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Mohammad Murad, declara săptămâna trecută că industria hotelurilor şi restaurantelor a înregistrat perderi de peste şapte miliarde de euro de la începutul pandemiei, potrivit News.ro.
DANIELA MEZEY
