Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Directorul parcului naţional se aşteaptă ca odată cu încălzirea vremii să crească din nou numărul celor care intră în aria protejată cu ATV-uri, motociclete sau maşini de teren
- Iubitorii de off-road care intră în parc sunt foarte greu de identificat şi de oprit
Pe parcursul anului trecut, cele mai mari probleme în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş au fost cauzate de pasionaţii de off-road, foarte mulţi dintre ei străini, care intră cu ATV-uri, motociclete sau maşini de teren pe traseele turistice şi în afara lor, pe pajişti sau în pădure. Prin această activitate, sunt distruse pajiştile, animalele sunt speriate. De asemenea, prezenţa acestor tipuri de autovehicule îi deranjează şi pe cei care vin în parc pe jos, pentru linişte.
Directorul parcului naţional, Hegyi Barna, ne-a declarat că în 2020 au fost aplicate cele mai multe sancţiuni, însă acestea sunt contestate de „aşa-zişii iubitori de natură” care vor să meargă în cele mai frumoase locuri din parc, dar cu maşinile de teren, „să distrugă tot”. Amenzile pentru persoanele fizice încep de la 5.000 de lei, iar în cazul persoanelor juridice de la 30.000 de lei. În 2020, au fost aplicate 4 amenzi, în valoare de 20.000 de lei, şi 3 avertismente.
Hegyi Barna a spus că în trecut a fost găsită o maşină la Piatra Unică, care după verificări s-a dovedit a fi înmatriculată de către o persoană juridică.
Directorul ariei protejate a arătat că amenzile sunt contestate de contravenienţi pe motiv că nu ştiau că se află în parc naţional. Însă, a continuat acesta, „pe fiecare drum de acces, pe fiecare traseu turistic amplasăm şi panouri de avertizare”. „Acum există peste tot panouri de informare, nu puteau să spună că nu ştiau că intră în parcul naţional”, a punctat Hegyi Barna.
Directorul parcului a mai arătat că au fost amplasate şi bariere, unde permite terenul, însă numărul acestora este mai redus. Acolo unde pot fi amplasate, pe drumuri sau poteci, barierele opresc numai maşinile şi ATV-urile, dar motocicletele de teren enduro tot intră în aria protejată.
Conform sursei citate, iubitorii de off-road care intră în parc sunt foarte greu de identificat şi de oprit, deoarece maşinile nu au numere de înmatriculare, iar practicanţii poartă căşti de protecţie.
O altă problemă în identificarea celor care intră cu autovehicule motorizate în parc o constituie şi numărul mic de rangeri pe care îi are parcul. În total, cu tot cu personalul administrativ, la Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş sunt 11 angajaţi. Ca o comparaţie, a arătat Hegyi Barna, la un parc naţional din Ungaria sunt angajate între 80 şi 120 de persoane.
Acesta a explicat că activitatea de informare şi prevenire se realizează împreună cu Jandarmeria Montană, care îi ajută pe rangerii parcului foarte mult, „pentru că fără ei nu am putea să fim eficienţi”.
La începutul acestui sezon rece, o firmă a încercat să închirieze snowmobile în zona parcului, însă a fost oprită de conducerea parcului şi jandarmii montani
Directorul parcului naţional a spus că în momentul de faţă pasionaţii de off-road nu creează foarte mari probleme, deoarece condiţiile meteorologice nu le permit să urce în zonele mai sensibile din această arie protejată, cu excepţia drumurilor pe care se circulă cu ATV-uri şi maşini de teren.
Totuşi, a subliniat acesta, anul trecut o societate comercială a intenţionat să închirieze în zona parcului snowmobile. „În colaborare cu Jandarmeria, le-am atras atenţia că în cazul în care închiriază snowmobile şi se intră în parcul naţional cu ele, o să-i amendăm şi pe cei care închiriază şi firma. Şi au renunţat deocamdată”, a precizat Hegyi Barna.
Din cunoştinţele sale, acele snowmobile au fost utilizate pe pasul Bucin, însă proprietarii de terenuri au fost indignaţi şi nu le-au mai permis accesul cu snowmobilele.
„Toată lumea care cumpără un hârb la mâna a doua crede că are dreptul să escaladeze toţi munţii din jur”
Hegyi Barna a spus că se aşteaptă ca, odată cu încălzirea vremii, să crească numărul practicanţilor de off-road care intră în parcul naţional, deşi le este interzis. Actuala pandemie îi determină pe oameni să facă turism în interiorul ţării. Maşinile de teren, conform legislaţiei actuale, sunt foarte uşor de accesat la mâna a doua şi preţul este unul accesibil. „Şi atunci toată lumea care cumpără un hârb la mâna a doua crede că are dreptul să escaladeze toţi munţii din jur. Da, ne aşteptăm să fie foarte mulţi (n.n. – practicanţi de off-road) şi ne pregătim”, a punctat directorul parcului. În acest sens, rangerii îi au parteneri pe jandarmii montani, dar şi pe proprietarii de terenuri, composesoratele, ocoalele silvice, care îi sprijină cu materiale pentru confecţionarea şi amplasarea de bariere. De asemenea, foarte mulţi turişti sună şi transmit că într-o anumită zonă sunt maşini şi le fac fotografii. „Avem şi aliaţi, cum s-ar zice, în această bătăile”.
Parcul naţional, care se întinde în proporţii aproximativ egale pe raza administrativă a judeţelor Harghita şi Neamţ, ca arie protejată, are o suprafaţă de 7.500 de ha cu toate siturile Natura 2000. „Şi ar fi bine să-l poată vedea în starea de acum şi copiii şi nepoţii noştri. Nu văd de ce trebuie să îl distrugem. Acum, informaţii se găsesc şi pe Internet, şi în presă, şi în teren, unde am amplasat panouri de informare. Numai cine nu vrea, cine e rău voitor încalcă regulile şi intră cu ATV-uri, motociclete sau maşini de teren în parc. Legea în România permite desfăşurarea activităţii de off-road pe drumurile publice. Sunt destule drumuri publice în această zonă. Sunt şi drumuri forestiere în afara ariilor protejate, unde se poate desfăşura această activitate. Să încercăm să avem grijă de ce ne-a dat natura şi Dumnezeu. Sunt foarte mulţi factori care distrug natura, să nu fim şi noi un factor în plus”, a transmis un apel directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş către pasionaţii de off-road.
Fenomenul tăierilor ilegale de arbori aproape a dispărut
Pe de altă parte, fenomenul tăierilor ilegale de arbori s-a diminuat foarte mult în ultimii ani. „Ne mai confruntăm (n.n. – cu tăieri ilegale), dar fenomenul nu mai este cum a fost la mijlocul anilor 2000, până în 2010. Acest fenomen aproape a dispărut în zonă”, a explicat Hegyi Barna.
Anul trecut s-au înregistrat unul sau două cazuri în care au fost tăiaţi ilegal maximum 10-12 arbori. Motivul este şi că acum preţul lemnului a scăzut foarte mult. De asemenea, anul trecut au fost doborâturi de vânt imense şi în parcul naţional. Astfel că acum sunt surse de lemn şi „nu trebuie să taie nimeni ilegal (…), peste tot în judeţul Harghita şi în zona Carpaţilor există masă lemnoasă care trebuie exploatată pentru a nu fi atacuri de insecte”. (Şt.P.)
