Renovarea aerodromului de lângă Ciceu rămâne în planul Consiliului Judeţean | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 18 septembrie 2021
Home » Societate » Renovarea aerodromului de lângă Ciceu rămâne în planul Consiliului Judeţean
Renovarea aerodromului de lângă Ciceu rămâne în planul Consiliului Judeţean

Renovarea aerodromului de lângă Ciceu rămâne în planul Consiliului Judeţean

  •  Într-un an de la anunţarea proiectului s-a făcut doar un studiu de fezabilitate prealabil, finanţat din bani din Ungaria
  •  Aeroportul nu ar fi unul de genul celui din Bacău, ci unul care să deservească avioane de mici dimensiuni, folosite de managerii companiilor, în urgenţe medicale şi în transportul de pasageri cu maximum 40 de oameni la bord
  •  Dacă aerodromul s-ar finaliza, atunci Borboly Csaba i-ar aştepta pe Ion Ţiriac şi prietenii lui miliardari la o vânătoare de urşi prin pădurile harghitene şi să investească în zonă

În urmă cu aproximativ un an, pe la mijlocul lui ianuarie 2015, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, ţinea o conferinţă de presă care avea să stârnească, la acea vreme, multe discuţii – unele cu iz umoristic, altele serioase. Atunci se făcea publică dorinţa de renovare a aerodromului situat între Ciceu şi Miercurea-Ciuc şi transformarea lui într-un aeroport/aerodrom internaţional.

Se spunea atunci că după ce toate lucrările de modernizare s-ar finaliza, în judeţul nostru s-ar putea efectua curse cu avioane cu o capacitate de 52 de pasageri, ce ar trebui să reprezinte o alternativă pentru autocarele şi trenurile ce leagă Miercurea-Ciuc de Budapesta. Dar cel mai important lucru ce s-a spus în acea conferinţă de presă erau planurile pentru 2015: elaborarea studiului de fezabilitate şi înfiinţarea companiei pentru administrarea aeroportului.

 

 Buget din Ungaria pentru un studiu de fezabilitate prealabil

La un an de la acea conferinţă de presă l-am întrebat pe preşedintele CJ Harghita în ce stadiu se află acest proiect şi, mai ales, dacă s-au realizat cele două ţinte care erau avute în vedere pentru 2015.

„Am realizat un studiu prealabil – spunea Borboly Csaba – pentru care nu am folosit nici un leu din bugetul judeţului, cei 10.000 de euro necesari cerşindu-i de la instituţiile guvernamentale din Budapesta. Acum căutăm finanţatori pentru studiul de fezabilitate pe care vrem să-l realizăm cu toate instituţiile care ar putea fi interesate de această investiţie. Când vom avea bani, vom demara procedurile necesare pentru realizarea acestui studiu pentru a avea o imagine clară despre posibilităţile realizării acestei investiţii”.

Preşedintele CJ Harghita mai preciza că şi pentru acest studiu de fezabilitate se încearcă obţinerea unor fonduri fie din Bucureşti, fie din Budapesta şi să nu se cheltuiască bani din bugetul judeţului.

Dacă studiul de fezabilitate nu a putut fi realizat anul trecut, nici al doilea obiectiv avut în vedere pentru anul trecut nu a fost îndeplinit. Astfel, ne spunea Boroboly Csaba, până acum nu a fost înfiinţată nici o companie şi, implicit, nu s-a cheltuit nici un leu pentru acest obiectiv.

 

 Nu este vorba de un aeroport ca la Bacău, ci unul pentru aeronave de mici dimensiuni

Pe lângă răspunsurile legate de cele două obiective, Borboly Csaba a ţinut să mai facă şi câteva precizări suplimentare legate de această intenţie a CJ Harghita de a dezvolta aerodromul de lângă Ciceu.

„Aş vrea să menţionez – spunea acesta – că la Ciceu nu poate fi vorba despre un aeroport internaţional în sensul adevărat al cuvântului, adică asemănător celui de la Târgu-Mureş sau de la Bacău sau a celui care este în plan să se construiască la Braşov. Intenţia noastră ar fi alta, una care să asigure condiţii optime pentru aeronave de mici dimensiuni, să fie oportună pentru decolarea unui ATR, adică dimensiunea de avion pe care îl foloseşte Tarom în rutele interne, cu 30-40 de pasageri la bord”.

„Acest aerodrom – continua Borboly Csaba – ar fi multifuncţional. În primul rând, ar asigura condiţii optime pentru avioane cu 8-10 pasageri, folosite de managerii de companii. Un manager din Occident de la o companie serioasă nu foloseşte cursele regulate, ci se deplasează cu aeronava proprietate privată sau proprietatea firmei. Aceşti investitori nu investesc bani în locaţii care nu pot fi accesate pe cale aeriană, deoarece timpul costă şi ei găsesc destule locaţii în România unde se află aeroporturi. Sunt firme care folosesc aeronave pentru transport subansamble pentru producţie, transport de produse finite, cu valoare adăugată mare, în privinţa cărora nu preţul transportului este primordial, ci viteza de transport. Dacă am avea această dezvoltare aeroportuară şi am putea atrage în judeţ o singură firmă care să creeze 500-1.000 de locuri de muncă, am putea constata că am ieşit deja în câştig”.

Un al doilea domeniu în care ar fi folosit acest aerodrom ar fi cel medical, urmând să se efectueze transporturi de urgenţă medicală atât în ţară, cât şi în străinătate.

„Un al treilea scop – afirma preşedintele CJ Harghita – ar putea fi transporturile unor forţe de intervenţie în cazul unor incendii, alte calamităţi naturale, cele cu scop de ordine publică sau care corespund nevoilor armatei. În zilele noastre, dezvoltarea acestor capacităţi este vitală din toate punctele de vedere, aşa cum este necesară construcţia de drumuri, de căi ferate.

Această dezvoltare ar asigura condiţii optime şi pentru dezvoltarea sporturilor aeronautice în judeţ, însă scopurile de mai sus ar fi în prim-plan.

Până în momentul de faţă am solicitat opinia tuturor instituţiilor statului interesate de o astfel de investiţie şi vă pot spune că reacţiile au fost încurajatoare. Şi, mai în glumă, mai în serios, dacă am avea acest aerodrom am avea posibilitatea ca să-l atragem pe domnul Ion Ţiriac la noi cu prietenii miliardari ai dânsului, potenţiali investitori în zonă, că după atâţia mistreşi a venit şi timpul pentru urşi, din care avem cam de patru ori mai mulţi faţă de cât ar putea suporta pădurile noastre”.

LIVIU C.

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Aeroport pentru smecherii cu avioane private facut pe banii prostilor.Investitorii nu arunca cu bani intr-o zona nesigura din cauza problemelor etnice si fara sa fie ajutati , ba li se mai cer si spagi pe stilul Raduly.Au nevoie de facilitati , infrastructura si predictibilitate.Aici prima cerere e sa invete limba maghiara, lucru socant pentru orice investitor. Sau intrebari de genul “Dar de ce ai venit aici ?” Borboly asta e interesat numai de spagi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.