Provocările anului 2024 pentru Primăria Miercurea-Ciuc (II)

• Interviu realizat cu edilul municipiului reşedinţă de judeţ, Korodi Attila

Dacă în prima parte a interviului am văzut că bugetul din acest an al municipiului este unul mai redus şi am vorbit despre proiectele care sunt începute, în cea de-a doua ne-am axat pe planurile de viitor.

Am adus în discuţie proiectele care vor debuta în acest an, cu finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sau prin actualul program cunoscut sub numele de Program Operaţional Regional (POR). Am mai aflat despre câteva idei interesante pe care le are municipalitatea, cu scopul de a veni în întimpinarea mediului de afaceri. Şi am pus pe masa discuţiilor trei zone distincte ale oraşului: Lacul Şuta, Jigodin Băi şi partea industrială din vestul municipiului.

Şi tot acum vom vedea care sunt şansele ca Miercurea-Ciuc să aibă o centură, în condiţiile în care municipii mult mai mari, cum e şi Cluj-Napoca, încă se chinuiesc în realizarea ei.

– O zonă intens discutată şi care se doreşte a fi reabilitată este cea de la Şuta…

– Oraşul are tot interesul ca lacul să fie terminat şi reabilitat. Am făcut toate diligenţele să ajutăm Apele Române în acest sens. Investitorul este Apele Române. Din păcate, fenomenul care se manifestă de câţiva ani de zile se regăseşte şi la Lacul Şuta: Apele Române nu are o abordare foarte coerentă asupra investiţiilor. Sunt nişte sincope care sunt inadmisibile. Eu înţeleg şi este normal când observ că începi lucrările de reconstrucţie şi observ că detalii tehnice care au fost asumate de proiectant nu se regăsesc, pentru că barajul este în situaţie mult mai şubredă şi atunci trebuie să refaci proiectul. OK. Dar asta nu înseamnă să amâni deja cu doi ani şi jumătate lucrările.

Sperăm să închidă (să finalizeze proiectul – n.a.), dar este responsabilitatea Guvernului. Noi ce putem facem: din trimestru în trimestru revenim şi punem presiune asupra Apelor Române să-şi asume această responsabilitate, dar, din păcate, este decizia lor.

Printre proiectele care vor începe în acest an se află şi renovarea sălii de sport a Colegiului Naţional „Octavian Goga”

– Ziceaţi că este anul în care veţi începe noi proiecte. Le puteţi aminti pe cele mai importante?

– Sunt foarte multe domenii în care acţionăm. Nu există o prioritizare în ceea ce spun, ci efectiv le enumăr.

Vom achiziţiona 10 autobuze electrice pentru primele inele din zona metropolitană pentru transportul public. Vom avea în oraş staţii de încărcare electrică a maşinilor.

Vom avea 5 km noi de piste de biciclete – pe fiecare axă se va putea intra în oraş pe piste de biciclete. Şi vom reabilita 5 km.

Vom introduce în programul de reabilitare termică câteva blocuri care nu au fost niciodată eligibile pe POR (Programul Operaţional Regional – n.a.) din cauză că erau lipite de alte clădiri, cum este de exemplu blocul de la intersecţia Gál Sándor cu strada Petőfi – Márton Áron, unde a fost Femina. Blocul acela nu a putut fi reabilitat pentru că este lipit de o clădire comercială, dar se va putea prin PNRR. Din PNRR vom avea, pe strada Kossuth, încă un set de blocuri care intră în programul de reabilitare.

Teatrul municipal, galeria Nagy Imre, clădirea monument istoric a primăriei, noua clădire de relaţii cu publicul vor fi reabilitate.

Probabil vom construi o clădire cu 6 apartamente, un prim proiect nZEB, adică cu eficienţă energetică ridicată.

Vom începe din POR anul acesta proiectarea tehnică şi după aceea execuţia pentru fostul Casino – situat la intersecţia străzilor Petőfi cu Kőrösi Csoma Sándor, acea clădire emblematică, fost cinematograf, înainte cazinou.

Vom începe proiectul de reabilitare a parcului Fodor Sándor, fostul parc al tineretului.

Şi nu am vorbit de proiecte pe care le pregătim şi care au impact şi în comunitatea românească. De exemplu, sala de sport de la Colegiul Naţional „Octavian Goga”, care va intra pe POR, la care vom aplica la concursul de proiecte pentru instituţiile şcolare.

Reintrăm, probabil, cu proiectul cu Harghita Băi, proiectul cu şcoala, care, din păcate, nu a câştigat cu o chestie birocratică foarte superficială. Vom termina centrul comunitar şi centrul pentru pompieri de la Harghita Băi.

Sprijin pentru mediul de afaceri

– Într-o discuţie avută anterior mi-am notat câteva intenţii interesante. Pomeneaţi de un program de minimis pentru investitori. Puteţi detalia?

– Programul minimis este deja aprobat, dar acum vom reintra pentru reautorizare pentru că, începând cu luna ianuarie, Uniunea Europeană a intrat până în 2030 cu un nou set de măsuri. Ce înseamnă acest program? Dacă cineva investeşte în hale de producţie, în hale clădiri pentru servicii sau pentru comerţ – prioritare sunt producţia, după aceea serviciile şi al treilea comerţul – dacă aduc noi locuri de muncă în oraş, atunci este eligibil ca pe 3 ani de zile, de la 100% până la câteva procente, să aibă reducere la impozitul pe clădirea respectivă. Mai ales pentru clădirile noi, mai ales unde angajatorul investeşte destul de mult. Va fi un stimulent important.

Asta va fi general valabil, oricine are o companie în Miercurea-Ciuc şi face un bine în domeniul economic poate să fie susţinut economic pe aceste criterii.

– Spaţiul de co-working…

– Nu prea am vorbit anul acesta şi anul trecut de co-working pentru că eram în perioada de investiţie. Spaţiul, din punct de vedere al amenajării, este terminat. Mai vine elementul de mobilier; are un mobilier special şi aici am apelat la un sponsor, care este un investitor în Miercurea-Ciuc, ca să vină în acest program şi să ne sprijine pentru că vrem, dacă se poate, până la sfârşitul primăverii să punem în funcţiune spaţiul de co-working.

Va fi un spaţiu în care tinerii antreprenori şi nu numai, care lucrează pe un calculator, la un birou, poate să schimbe pe un spaţiu comun, într-o echipă foarte diversă. Cred că va fi un proiect foarte iubit de către antreprenori pentru că ceea ce am reuşit să facem prin ADI Pro Siculi în locaţia aceea de pe strada Kossuth este ceva fenomenal.

– Mai exact, unde va funcţiona?

– Fosta locaţie a galeriei, pe strada Kossuth, vizavi de Liceul de Arte, la etajul 1.

– Cum se va face accesul la birouri?

– Oricine poate să aibă un cost de masă pe abonament sau pe oră. Va fi la fel ca în marile oraşe, efectiv vei plăti spaţiul pe care îl vei folosi.

Dar va putea fi folosit şi pentru săli de şedinţe, va exista şi o cameră Zoom. Există bucătărie, toate facilităţile ca cineva, dacă de acolo organizează activitatea proprie, să poată să o facă.

Vrem ca în perioadele de după-amiază să venim şi cu câteva proiecte de mentorat pentru antreprenori. Spaţiul de co-working nu va fi un centru de incubare clasic, dar va avea câteva elemente de incubare din micile afaceri.

– Parcul industrial din spate de la Heineken?

– Suntem la nivelul de achiziţie publică pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ). Va fi un proiect care pentru următorii 30 de ani de zile va influenţa foarte mult economia locală. Vom avea la dispoziţie 93 de hectare de spaţiu de dezvoltare şi pentru acesta vrem să facem PUZ. Vor fi, sunt convins, câteva elemente birocratice de care trebuie să trecem, proceduri legate şi de Natura 2000, dar este singura zonă în care poate să se extindă industrial realmente oraşul şi cu proiecte de anvergură. Dar proiecte de anvergură nu înseamnă că vor fi zeci de mii de locuri de muncă, ci vom putea atrage companii care să aibă 100-200 de angajaţi, pentru că noile investiţii sunt deja ultratehnologizate. Dar fără acestea sigur pe termen lung municipalitatea nu va avea capacitatea de a se autosusţine din punct de vedere economic. Noi vedem foarte clar că cel mai de valoare venit al municipiului este venitul pe impozitul global redistribuit la nivel local. Chiar dacă anul acesta am luat 34 de milioane de lei de acolo, dacă IVG nu va creşte nu vom avea de unde să avem resurse în plus. Oraşul, comunitatea, educaţia, sportul, cultura, infrastructura de acolo pot fi dezvoltate în afara fondurilor guvernamentale şi europene.

– Zona Jigodin?

– Ce avem acolo este intenţia de a creiona o strategie pentru dezvoltarea Jigodin Băi. Acolo sunt proprietăţi publice şi private. Este singura zonă care, din punct de vedere turistic balnear, mai poate fi folosită în Miercurea-Ciuc, din fericire şi datorită spaţiului destul de mare în care se pot dezvolta investiţii, pe de altă parte şi a resursei apei minerale care este suficientă.

În urmă cu mai mult de un an de zile am avut câteva discuţii oficiale cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, ei au zis că sunt deschişi în a susţine un astfel de proiect. Ce trebuie să facem este o strategie. Şi pentru o strategie, anul acesta vom achiziţiona o expertiză care să contureze o imagine şi să arate, din fonduri publice sau private, ce poate fi dezvoltat acolo, care să fie viabil şi peste 20 de ani de zile.

Cât de viabilă este realizarea centurii?

– În ultima perioadă s-a vorbit destul de mult despre centura municipiului. Văzând ce se întâmplă prin ţară, cât de viabilă credeţi că va fi realizarea ei, ţinând cont că municipii mult mai mari se zbat de zeci de ani şi mă refer aici inclusiv la Cluj-Napoca, care încă nu are una?

– Este – aduc un termen din engleză – un must do, adică trebuie făcut. Sigur, dacă depinde de Guvern, proiectul acesta nu va fi niciodată finalizat. Dar dacă noi facem presiune ani de ani, putem să ajungem mai aproape. Acum suntem în faza de studiu de fezabilitate şi proiectare. Şi aici avem o situaţie foarte hilară. De exemplu, avem un proiectant foarte bun de la Cluj-Napoca, care proiectează şi autostrăzi. A venit cu un concept foarte bun, care a trecut prin comisia tehnică de evaluare de la Bucureşti, de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Dar, pe partea de fonduri europene deja primim scrisori – vă dăm un exemplu: inelul de lângă Miercurea-Ciuc e deja proiectat şi ţintit pentru 4 benzi; vine de la fonduri europene scrisoare că „nu o să avem niciodată atâţia bani să vă dăm pentru 4 benzi”. Chiar dacă tehnic deja centură cu două benzi nu mai merită făcută, pentru că va fi o risipă de energie, primim scrisori că mai bine facem unul mai subţire. Atunci mai bine aşteptăm ceva vreme până se adună noi fonduri decât să nu facem. Adică sunt situaţii hilare.

Trebuie să avem un proiect făcut, finalizat şi după aceea să vedem capacitatea Guvernului de a finanţa. Dar fără proiect nici nu o să avem finanţare, pentru că nu ai ce să finanţezi.

De aceea, în momentul în care am semnat un parteneriat cu CNAIR şi cu Ministerul Transporturilor, ne-am asumat rolul de a fi lideri în proiectare ca să putem să avem influenţă pozitivă asupra acestui proiect.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii