Problema urşilor trebuie rezolvată de fiecare stat în parte

Relocarea în alte ţări ale UE este o fantezie, Bruxelles-ul nu sprijină o asemenea soluţie

La sediul Parlamentului European de la Bruxelles a avut loc marţi, 17 octombrie, conferinţa intitulată Coexistenţa cu marile carnivore – provocări şi soluţii, în organizarea Federaţiei Asociaţiilor de Vânătoare şi Conservarea Faunei Sălbatice din UE (FACE) şi Intergrupul Parlamentar pentru Biodiversitate Vânătoare şi Mediul Rural. Alături de David Scala din partea FACE, Nicola Notaro – secretar general la Direcţia Generală de Mediu a Comisiei Europene, Daniel Heindl – Camera Agricolă, Austria şi Luis Suarez – WWF Spania, Borboly Csaba, în calitate de membru al Comitetului Regiunilor şi raportor pe tema coexistenţei cu marile carnivore, a făcut o prezentare a situaţiei din zona noastră arătând că, în Directiva Habitate, la articolele 14 şi 16, se menţionează faptul că statele membre pot lua măsuri de recoltare din natură, pentru menţinerea la un stadiu corespunzător de conservare a specimenelor din speciile de animale sălbatice, acestea fiind aplicate cu succes în statele membre în care populaţia de urs este cu mult mai mică decât cea din România.

Astfel, acesta a precizat că în Suedia cota de recoltare este de 312 exemplare, la o populaţie de 3.000 de urşi, în Croaţia, la o populaţie de 1.500 de urşi, cota este de 110 de exemplare, iar în Finlanda, unde populaţia de urs se ridică la 1.500 de exemplare, cota de recoltare este de 120 de exemplare, în vreme ce „în România, unde se vorbeşte de o populaţie de 7.000 de urşi, din anul 2016 s-a suspendat cota de recoltare”. „În lipsa acestei cote de recoltare, s-a menţionat de nenumărate ori faptul că trăsăturile genetice ale populaţiilor se degradează îngrijorător, astfel crescând şi conflictele dintre om şi marile carnivore. Un alt aspect este cel referitor la faptul că, dacă nu se vor lua măsuri în vederea diminuării efectelor acestor conflicte, oamenii vor începe să îşi facă singuri dreptate, ceea ce va conduce la activităţi de braconaj. Borboly Csaba a atras atenţia şi asupra faptului că viaţa oamenilor trebuie să fie prioritară, iar dacă nu sunt protejaţi agricultorii, acest fapt va avea efect şi asupra dezvoltării agriculturii”, se arată într-o informare primită de la Biroul de presă al Consiliului Judeţean Harghita.

În ceea ce priveşte recenta afirmaţie a ministrului Mediului Graţiela Gavrilescu privind posibilul export de urşi către statele membre al UE, de la Bruxelles nu este sprijinită această posibilitate. După cum a afirmat Nicola Notaro – secretar general la Direcţia Generală de Mediu a Comisiei Europene, relocarea urşilor în alte state membre nu este o soluţie, situaţia acestora trebuie rezolvată de fiecare stat în parte. Borboly Csaba a menţionat şi faptul că în România, în cazul în care un exemplar periculos atacă omul, iar acesta, din autoapărare, împuşcă animalul, situaţia nu este clară, probabilitatea este mare ca persoana să fie trasă la răspundere. Totodată, în unele localităţi, oamenii nu au curajul să iasă pe străzi din cauza urşilor.

Borboly Csaba a atras atenţia şi asupra faptului că Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală permite adoptarea unei serii de măsuri de prevenire a conflictelor dintre om şi carnivorele mari, cum ar fi cumpărarea de garduri electrice sau de câini pentru stână, dar în ţara noastră, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) nu permite acest lucru.

Conferinţa de la sediul Parlamentului European din Bruxelles a fost moderată de parlamentarul grupului Partidului Popular European, Klein-Heinz Florenz.

Comentarii:

comentarii