Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Primarul comunei Voşlăbeni: Dacă ar exista un buget mai consistent, atunci s-ar putea accesa şi mai multe fonduri guvernamentale sau europene | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 19 aprilie 2024
Home » Societate »
Primarul comunei Voşlăbeni:
Dacă ar exista un buget mai consistent, atunci s-ar putea accesa şi mai multe fonduri guvernamentale sau europene
<h5><i>Primarul comunei Voşlăbeni:</h5></i> Dacă ar exista un buget mai consistent, atunci s-ar putea accesa şi mai multe fonduri guvernamentale sau europene

Primarul comunei Voşlăbeni:
Dacă ar exista un buget mai consistent, atunci s-ar putea accesa şi mai multe fonduri guvernamentale sau europene

Din bugetul localităţii cu greu pot fi suportate cheltuielile ce constituie partea unităţii administrativ-teritoriale în realizarea investiţiilor mari

După cum am amintit într-un număr anterior al ziarului, investiţiile în derulare sau care urmează să demareze în comuna Voşlăbeni se ridică la peste 20.000.000 lei, finanţate în principal din fonduri guvernamentale, dar şi europene ori proprii. După ce am descris care sunt investiţiile în comună, să vedem şi care sunt problemele cu care se confruntă localitatea.

În acest context l-am întrebat pe edilul localităţii care este situaţia bugetului local.

Primarul comunei Voşlăbeni, Mihail Tinca, a spus că în acest an construirea bugetului localităţii a constat în sume de bani mai mari primite de la Guvern, însă şi cheltuielile sunt mai mari. Astfel că din bugetul localităţii cu greu pot fi suportate cheltuielile ce constituie partea unităţii administrativ-teritoriale în realizarea investiţiilor mari despre care am amintit, unde finanţarea este acordată prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) sau Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Deoarece beneficiarul, în speţă comuna Voşlăbeni, trebuie să suporte costurile avizelor, expertizele, certificatele, ceea ce înseamnă o cotă de aproximativ 1-2% din investiţii, iar „bugetul nostru face faţă cu greu la aceste cheltuieli”. „Nici nu se pune în discuţie să facem aceste investiţii din fonduri proprii”, a precizat primarul.

Acesta a mai punctat că la bugetul local se strâng greu sumele din impozite şi taxe. Iar dacă ar exista un buget mai consistent, atunci s-ar putea accesa şi mai multe fonduri, fie prin PNDL ori PNDR. „Pot fi accesate fonduri europene şi guvernamentale, dar trebuie să ai un minimum de fonduri, care să reprezinte contribuţia localităţii”, a spus edilul.

Acesta a mai declarat că localitatea are aproximativ 900 de hectare de pădure, care constituie singura sursă de extrabuget. Dar şi aceste venituri variază în funcţie de cum evoluează piaţa lemnului.

O altă problemă, care afectează bugetul local, este că în comună sunt puţine locuri de muncă, deoarece societăţile comerciale care au avut la bază prelucrarea lemnului s-au închis în proporţie de 70%. Iar în alte domenii prea puţine sunt locurile de muncă.

În ceea ce priveşte persoanele care beneficiază de ajutor social, primarul a afirmat că sunt aproximativ 25, în marea lor majoritate sunt oameni bolnavi sau mame cu copii mici, care nu au obligaţie de a presta muncă în folosul comunităţii.

„Avem păşuni, avem pajişti puse la punct, curăţate, cu nutreţ de calitate, neinfestate, dar care nu sunt valorificate pentru că nu produc un venit”

Nici în domeniul agriculturii lucrurile nu stau prea roz. În opinia primarului, dacă nu se măresc subvenţiile în aşa fel încât să se ajungă la o apropiere sau chiar la nivelul subvenţiilor agricultorilor din Europa de Vest, atunci şi agricultura „va pica”, devine nerentabilă.

„Avem păşuni, avem pajişti puse la punct, curăţate, cu nutreţ de calitate, neinfestate, dar care nu sunt valorificate pentru că nu produc un venit. Activitatea nu e rentabilă”, a spus Mihail Tinca.

Potrivit acestuia, în comună există un centru de colectare a laptelui. Crescătorii de animale sunt organizaţi într-o asociaţie a agricultorilor Voşlăbeni – Izvoru Mureşului, care au organizat şi păşunatul prin stâne tradiţionale şi vânzarea laptelui către o firmă specializată. Preţul nu este mare, deoarece firmele au nevoie de livrare constantă a laptelui în decursul anului, nu pe fluctuaţii, cum e în acest caz, când se livrează numai vara.

Nici turismul nu aduce venituri substanţiale la bugetul local

În legătură cu turismul practicat în staţiunea Izvoru Mureşului, care aparţine de comuna Voşlăbeni, edilul a explicat că există un Centru de informare turistică şi sunt foarte multe pensiuni.

Însă gradul de ocupare în staţiune este de aproximativ 40%. Totuşi, a continuat acesta, sunt grupuri mari din ţară, formate din 200-300 de persoane, care vin de 2-3 ori pe an şi atunci staţiunea este plină. De asemenea, în perioada Rusaliilor, locurile de cazare sunt ocupate.

Marea majoritate a turiştilor care aleg să vină la Izvoru Mureşului o fac în timpul verii sau iarna şi mai puţin primăvara ori toamna.

Ce oferă turiştilor această staţiune? Aer curat şi posibilitatea de a face drumeţii. Există şi o pârtie de schi, ce aparţine Composesoratului din Tomeşti.

Conform primarului, foarte importantă este şi aşezarea geografică a staţiunii. „Din cauza aşezării geografice, dacă te cazezi aici, în fiecare zi poţi să mergi undeva, dacă doreşti: ori la Sovata, ori la Lacu Roşu, ori la Tuşnad, ori la Borsec. În toate părţile, pe o rază de 50 km, poţi să atingi puncte turistice”, a spus Mihail Tinca.

Totuşi, acesta a precizat că la bugetul local prea puţine fonduri vin din turism.

Aproximativ 70% din imobilele comunei mai trebuie cadastrate

Pentru investiţii, după cum se ştie, este foarte important ca imobilele unei localităţi să fie cadastrate.

În vederea realizării cadastrului, a spus primarul comunei Voşlăbeni, localitatea are în derulare un contract de finanţare cu OCPI Harghita, pentru executarea lucrărilor de înregistrare sistematică finanţate în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, iniţiate de unităţile administrativ-teritoriale pentru sectoarele cadastrale.

Un alt contract, tot pentru aproximativ 1.300 de imobile, a fost încheiat anul trecut şi lucrările se vor încheia în decursul acestui an. Iar contractul încheiat în acest an se va finaliza în 2020.

Lucrările sunt finanţate de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Carte Funciară, iar contractul de execuţie a fost încheiat cu o firmă din Braşov. Lucrările contractate anul trecut sunt finalizate şi urmează să se elibereze cărţile funciare.

Mihail Tinca a explicat că în localitate mai sunt de cadastrat aproximativ 70% din totalul imobilelor. „Vom merge în continuare până se termină lucrările”, a conchis primarul localităţii.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.