Preşedintele României la Miercurea-Ciuc: Autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 28 septembrie 2021
Home » Politic » Preşedintele României la Miercurea-Ciuc: Autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea
Preşedintele României la Miercurea-Ciuc: Autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea

Preşedintele României la Miercurea-Ciuc: Autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea

Întâmpinat cu mesaje autonomiste, imn şi steag secuiesc

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a efectuat, ieri, o vizită de lucru în judeţele Harghita şi Covasna. Vizita a început în municipiul Miercurea-Ciuc, unde, în faţa Palatului Administrativ, a fost întâmpinat de câţiva protestatari, care purtau steaguri secuieşti şi pancarte în limbile română, maghiară şi germană, prin care au dorit să atragă atenţia „asupra problemelor noastre”, cum ar fi lipsa autonomiei pe criterii etnice.

La Miercurea-Ciuc, preşedintele Klaus Iohannis a participat la dezbaterea „Coerenţă şi transparenţă – exemple de bune practici la nivelul judeţelor Harghita şi Covasna”, organizată de cele două consilii judeţene, la care au luat parte reprezentanţii administraţiei publice locale.

Dezbaterea a început cu intonarea Imnului României, la finalul căruia reprezentanţii autorităţilor locale din cele două judeţe au cântat imnul secuiesc. La finalul evenimentului, Klaus Iohannis a declarat că nu a ştiut că se va cânta imnul secuiesc, „dar recunosc că am luat-o ca pe un semn de respect”. „Dacă cei din sală (…) au dorit asta să-mi prezinte, eu am ascultat şi am trecut mai departe. Cred că e important să ascultăm şi ce vine din sufletul oamenilor, nu doar ce vine din protocol”, a spus preşedintele ţării.

În cadrul alocuţiunii susţinută în cadrul dezbaterii, şeful statului a spus la început că „din câte ştiu eu, au trecut mulţi ani de când un preşedinte a păşit aici într-o vizită oficială. Aşadar, am ţinut în mod special să vin în această zonă minunată, cu oameni puşi pe treabă, pentru a vă cunoaşte”. „Am venit să vă ascult cu foarte mare atenţie. Sunt sigur că doar prin dialog şi printr-un parteneriat autentic – nu unul mimat – între reprezentanţii de la centru şi cei locali, pot fi găsite cele mai bune soluţii la dificultăţile pe care le întâmpinaţi”, a spus Klaus Johannis.

Intoleranţa, respingerea celor de altă etnie, indiferent dacă sunt practicate de reprezentanţi ai minorităţilor sau ai majorităţii, sunt căi sigure pentru blocarea evoluţiei atât a comunităţilor, cât şi a ţării în ansamblu

Acesta a arătat în discursul său că apreciază echilibrul marii majorităţi a aleşilor locali, însă a spus că izolarea comunităţilor de aici nu este de natură să favorizeze progresul. „Vreau să vă spun de la început că apreciez foarte mult echilibrul de care dă dovadă marea majoritate a aleşilor locali din judeţele Harghita şi Covasna. Adesea, v-aţi constituit într-un liant între minoritate şi majoritate şi aţi reuşit, astfel, să creaţi o punte între actul decizional local şi cel central. Din păcate, însă, de prea multe ori, realităţile din judeţele dumneavoastră, locuite în majoritate de maghiari, sunt interpretate, de o parte sau de alta, într-o manieră care dezbină, care nu face decât să accentueze diferenţele şi să promoveze ostilitatea. Intoleranţa, respingerea celor de altă etnie, indiferent dacă sunt practicate de reprezentanţi ai minorităţilor sau ai majorităţii, sunt căi sigure pentru blocarea evoluţiei atât a comunităţilor, cât şi a ţării în ansamblu”, a spus preşedintele statului.

Harghita şi Covasna au decalaje semnificative în atragerea investiţiilor

Acesta a spus că este la curent „cu realităţile economice şi demografice ale zonei, precum şi cu dinamica resurselor de muncă”. „În plan economic, de exemplu, Harghita şi Covasna au decalaje semnificative în atragerea investiţiilor. Sunt convins că există exemple de bună-practică şi soluţii economice locale. Trebuie să promovăm o cât mai mare deschidere către utilizarea fondurilor europene şi atragerea de investiţii străine, care să dinamizeze dezvoltarea principalelor sectoare economice. Un aspect pozitiv care mi-a captat atenţia este capacitatea de clusterizare a judeţelor Harghita şi Covasna. (…) Este esenţial să susţinem rolul întreprinderilor mici şi mijlocii în economia locală, iar prin proiectele clusterelor să putem atenua decalajele care există atât la nivel regional, cât şi la nivel naţional”, a declarat şeful statului.

„Am o părere foarte clară: o regiune nu trebuie în nici un fel să reprezinte o etnie”

În cadrul discursului său, Klaus Iohannis a afirmat că „autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea”. „Există trei teme politice la care cred că vă aşteptaţi să mă refer: descentralizarea, regionalizarea şi autonomia. România are mare nevoie de creştere economică şi de modernizarea administraţiei.

În lumina acestor obiective, cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleşii locali ştiu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea şi trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a acţiona în interes local.

Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în aşa fel încât să ducă la modernizarea administraţiei, pentru a fi mai eficientă în interesul cetăţeanului, şi dacă duce la crearea de noi locuri de muncă prin creştere economică. Autonomia locală şi regională, aşa cum tocmai le-am descris, ajută, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea. La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă ca, în cazul unei regionalizări, să nu se realizeze delimitarea regională pe linia de delimitare etnică”, a spus preşedintele ţării.

Şeful statului a reiterat, după dezbatere, răspunzând la o întrebare, că „o autonomie pe criterii etnice nu se poate şi nu este de dorit”. De asemenea, a vorbit şi despre autonomia regională. „Dacă este bine sau nu să se formeze regiuni în România, este o discuţie care este în curs şi aici am o părere foarte clară: o regiune nu trebuie în nici un fel să reprezinte o etnie. Ea trebuie să reprezinte o entitate economică. Şi dacă regiunile permit dezvoltarea economică şi modernizarea administraţiei ele pot fi făcute, dacă nu, mai bine nu”, a spus preşedintele.

Klaus Johannis s-a mai arătat, în intervenţia sa, îngrijorat şi de soarta tinerilor maghiari din zonă care nu cunosc bine limba oficială. Totodată, a arătat că „reprezentanţii politici, fie ei ai minorităţilor naţionale sau ai majorităţii, au datoria să nu uite că unele teme şi abordări ating sensibilităţi istorice pe care nu le vom depăşi niciodată dacă le tratăm cu intoleranţă şi ostilitate. Dincolo de disputele şi câştigurile politice, principala responsabilitate rămâne faţă de oameni”.

Borboly Csaba a cerut sprijinul preşedintelui pentru a se termina cu abordări de genul „judeţul Harghita sau ţinutul secuiesc este o problemă”

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a vorbit, în deschiderea dezbaterii, printre altele, despre „fenomenul declinului democratic”. Acesta a spus că eforturile depuse până în prezent pentru stoparea acestui fenomen trebuie să fie mult mai intense, astfel ca zonele rurale din România să fie mai atractive pentru tineri, pentru mediul de afaceri.

Preşedintele CJ Harghita a afirmat că „tinerii pleacă la studii şi de cele mai multe ori nu mai revin”. „În procesul de pregătire a unui tineret competitiv un rol important îl are asigurarea condiţiilor optime de însuşire a limbii materne, în cazul nostru limba maghiară, respectiv limba română, pentru că româna nu este limba maternă. (…) Ne trebuie un sistem simplificat de predare a limbii române”, a spus Borboly Csaba, precizând că, în prezent, tinerii maghiari sunt excluşi din administraţia publică şi din viaţa economică a ţării din cauza necunoaşterii limbii române.

De asemenea, preşedintele Consiliului Judeţean a cerut sprijinul preşedintelui României şi mass-media pentru a-şi exercita influenţa asupra elitei politice şi opiniei publice româneşti „ca să termine cu abordările de gen judeţul Harghita sau ţinutul secuiesc este o problemă şi să fim consideraţi şi noi, ca alte regiuni ale acestei ţări, ca o valoare, de care merită să fie mândră toată lumea, care merită să fie sprijinită, pentru că poate contribui în mod semnificativ la dezvoltarea acestei ţări”, a precizat Borboly Csaba.

În intervenţia sa, cealaltă gazdă a evenimentului, preşedintele CJ Covasna, Tamás Sándor, a amintit de Declaraţia de la Alba Iulia, spunând că de atunci maghiarii trăiesc ca personajul biblic care cu o mână construia şi cu cealaltă se apăra.

Acesta a punctat că „nu vrem să ne plângem, vrem să găsim soluţii pentru prosperitatea României şi o viaţă mai bună pentru comunitatea noastră”. „Însă zi de zi ne întâmpinăm de dublă măsură în legislativ, în administraţie, în justiţie şi în sfera economică”.

Tamás Sándor s-a arătat nemulţumit de faptul că „un brand turistic ca ţinutul secuiesc nu are drept la ziua ţinutului şi nu îşi poate arbora steagul”, aşa cum se întâmplă cu alte regiuni. De asemenea, acesta a mai vorbit şi de liderii maghiari „persecutaţi” de justiţie, precizând că sunt primari persecutaţi din motive necunoscute şi „nu se termină şirul de persecutări”. „Nu vrem autonomie pe criterii etnice, ci vrem autonomie pentru bunăstarea şi pacea în regiune. Autonomie de tipul Tirolului de Sud”, a spus Tamás Sándor.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc i-a înmânat preşedintelui steagul secuiesc, iar Klaus Iohannis drapelul naţional

După discursurile introductive ar fi trebuit să urmeze dezbaterea propriu-zisă „Coerenţă şi transparenţă – exemple de bune practici la nivelul judeţelor Harghita şi Covasna”, însă intervenţiile primarilor prezenţi au urmat aceleaşi linii: problemele etnicilor maghiari privind folosirea limbii, autonomia etc.

De exemplu, primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Árpád, a susţinut prezentarea „Situaţia minorităţilor din Transilvania după 100 de ani de administraţie românească”.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Ráduly Róbert-Kálmán, a vorbit despre „vizita istorică” a unui preşedinte de stat, deoarece au fost invitaţi aleşii locali din Covasna şi Harghita la întâlnire, ceea ce înseamnă o recunoaştere a apropierii dintre cele două judeţe. După discurs, Ráduly Róbert-Kálmán i-a înmânat preşedintelui un steag secuiesc, iar, la rândul său, Klaus Iohannis i-a oferit drapelul României.

„Daţi-mi voie să constat că în ziua de astăzi pe toţi ne mişcă probleme în special economice, şi nu întâmplător am renunţat în discursul meu la recursul la istorie şi m-am axat, mai degrabă, pe probleme de actualitate”

După acest moment, şeful statului a luat din nou cuvântul şi le-a dat asigurări celor prezenţi că problemele prezentate „nu sunt noi nici pentru mine: m-am informat despre ce ne mişcă în Transilvania”. „Daţi-mi voie să constat că în ziua de astăzi pe toţi ne mişcă probleme în special economice, şi nu întâmplător am renunţat în discursul meu la recursul la istorie şi m-am axat, mai degrabă, pe probleme de actualitate. Cred că nu există cetăţean român, indiferent dacă este etnic român, maghiar sau german, care nu este preocupat de viaţa lui de zi cu zi, de locul de muncă, de sănătatea lui şi a familiei, de educaţia copiilor, de starea drumurilor, de perspectiva de dezvoltare, de felul în care se prezintă România în Europa şi în lume. Acestea sunt preocupările noastre comune. Desigur, este posibil să discutăm şi despre istorie, au încercat oameni foarte educaţi să scrie ceva despre istoria Transilvaniei şi au descoperit ei că depinde, totuşi, de etnia scriitorului cum se scrie această istorie a Transilvaniei”, a spus preşedintele.

Preşedintele ţării i-a îndemnat pe aleşii locali să vorbească despre temele cuprinse în program şi să nu facă recurs la istorie. „Recursul la istorie este un pic riscant dacă este folosit de politicieni pentru motive politice sau, Doamne fereşte!, politicianiste. Chiar în Transilvania, dacă cineva începe să meargă până în 1918, riscul evident este să vină altcineva şi să meargă până la 1867 sau perioada dintre 1867 şi 1918. Tot aşa ar putea să vină cineva şi să discute despre perioada dinainte, care are alt specific, tot aşa ar putea să vină cineva şi să discute de ce au fost prin secolul XVI patru naţiuni purtătoare de stat şi una s-a pierdut şi a reapărut doar în 1918, cu toate că a fost majoritară – aici vorbesc despre români. Toate aceste lucruri, după părerea mea, trebuie discutate şi pot fi discutate, dar într-un cadru calm, de preferinţă academic, iş nu într-o zonă politică, fiindcă oamenii simpli, cetăţenii simpli nu au studiat istoria, ei nu ştiu de multe ori ce înseamnă aceste date pe care le-am menţionat şi cui îi place istoria, o studiază, o înţelege, o interpretează, cui nu – mai bine să nu o folosească ca argument. De aceea cred că într-o întâlnire de acest tip, cum e cea de astăzi, este bine să se menţioneze şi aceste preocupări, dar haideţi să le lăsăm la capitolul menţiune şi să trecem la ceea ce ne preocupă pe toţi, şi anume viitorul, şi anume al satului nostru, al oraşului nostru, în cazul meu al ţării mele, România”, a spus Klaus Iohannis.

La finalul dezbaterii, preşedintele ţării a declarat că „sunt convins că această discuţie a reuşit să dea un pic de speranţă că lucrurile sunt auzite, văzute şi se poate merge spre o rezolvare”.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Arhivă foto

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Domnul Președinte a dovedit că este un bun cetățean al României, care respectă Constituția și națiunea română. inclusiv minoritățile etnice. Îl pot felicita. Gestul aleșilor locali de a intona Imnul Secuiesc a fost total nepotrivit pentru un asemenea moment protocolar. Ca și înmânarea steagului local. El denotă lipsă de respect, sfidare și …lipsă de bun simț. Tocmai ei, maghiarii, care se cred mai emancipați decât românii – ca o formă de șovinism local -, au provocat indignarea dincolo de granița județului HR. Le recomand liderilor locali să revină în secolul XXI și să privească spre viitor, lăsând în urmă orgoliile medievale/feudale, care, oricum, nu se mai întorc nicăieri în lume. Să fie oameni responsabili – civic și politic, urmând exemplul Președintelui Iohannis.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.