Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
„De ce oare ai motivul să vii la Miercurea Ciuc? În primul rând, să vezi o sală ca asta în care vin oameni de toate vârstele şi să te întrebi de ce oare vin oamenii aici? Pentru că nişte tineri foarte activi, foarte pasionaţi, vor să transmită pentru această comunitate faptul că avem acces la educaţie, putem să facem educaţie pentru noi – chiar dacă suntem o generaţie care am trecut de acest stadiu teoretic – pentru copiii noştri şi pentru ceilalţi. (…) Faptul că am venit a doua oară înseamnă că mi-a plăcut prima dată. Şi să vii într-o sală de cinema, unde, în loc de film, să vezi o prezentare care, poate, pentru unii pare obositoare să stai să asculţi, să-ţi vorbească cineva despre ceva. Despre ce anume? Despre cerul de la firul ierbii, pentru că cerul nu este numai un obiect de studiu, vrem sau nu vrem, face parte zilnic din viaţa noastră”.
Acesta a fost mesajul transmis de Valentin Grigore, preşedintele Societăţii Astronomice Române de Meteori (SARM), în cadrul celei de-a doua gale a Asociaţiei Ucenicul Astronom, intitulată „Ştiinţă şi Tehnică”. O gală care a reuşit să-i aducă la Miercurea Ciuc pe unii dintre cei mai recunoscuţi oameni din domeniu. Este vorba de Valentin Grigore, care este şi realizator de emisiuni, de Cătălin Beldea, cel care „vânează” eclipse totale de soare prin întreaga lume şi care în fiecare număr al revistei Ştiinţă şi Tehnică are câte 4 pagini dedicate astronomiei, de astro-poetul Adrian Dorian Gheorghe şi de Alexandru Mironov, senior-editor al revistei Ştiinţă şi Tehnică.
Prima şcoală de vară de astronomie
Gala „Ucenicul Astronom – Ştiinţă şi Tehnică”, desfăşurată sâmbătă, la Miercurea Ciuc, a fost deschisă de o foarte scurtă descriere a asociaţiei, ocazie cu care Sergiu Sîngeorzan, unul dintre membrii ei, spunea că „Ucenicul Astronom” reprezintă „o echipă de tineri entuziaşti care fac educaţie non-formală prin astronomie”. Apoi, Cosmin Micloş a făcut o retrospectivă a activităţii din 2018, un an „care a început mai greu, dar apoi ne-am revenit”, în care s-a umblat mult prin ţară şi străinătate, s-a cunoscut multă lume şi s-a văzut cel mai mare telescop astronomic din emisfera nordică.
Pentru „Ucenicul Astronom”, anul 2018 a debutat cu Şcoala de Vară de la Izvoru Mureşului, care a fost un experiment (neavând, până atunci, experienţă în organizarea unor astfel de activităţi) reuşit, unde un grup restrâns de copii a învăţat tainele astronomiei.
Apoi au urmat o serie de participări la evenimente organizate în Braşov, Piatra Neamţ, Târgu Jiu, Moeciu de Sus, Târgovişte, Răşinari, Bălan şi Topliţa. Au fost două participări la Şcoala de Vară Astro-foto organizată de SARM, ocazie cu care s-au văzut, din Munţii Cindrel, şi perseidele din luna august. A fost participarea la reunirea anuală a Astronomy.ro, unde şi-au dat întâlnire atât astronomi profesionişti, cât şi amatori. Tot în anul 2018, Cosmin Micloş a avut ocazia să-i cunoască pe Alexandru Mironov şi Cătălin Beldea, ceea ce l-a determinat să-şi pună dorinţa de a-i invita la Miercurea Ciuc (iar dorinţa s-a îndeplinit cu ocazia galei de sâmbătă).
Dar vârful de piramidă pentru trei din cei patru ucenici astronomi (Sergiu Sîngeorzan, Sorin Bota şi Cosmin Micloş) a fost reprezentat de experienţa din Insulele Canare, acolo unde pentru ei a fost „Raiul pe Pământ”, unde au avut şansa să stea în faţa „unui mastodont de 10 metri şi tu acasă ai o oglindă de 10 cm” – experienţă redată în numărul din 1 februarie al ziarului nostru.
Peste 25 de ani de activitate SARM
După deschiderea atribuită gazdelor, Valentin Grigore, preşedintele SARM, a făcut o incursiune în istoria societăţii. A vorbit despre realizarea visului său, cum a reuşit să organizeze prima tabără de vară din domeniu, dar şi despre multe alte evenimente care au urmat după înfiinţarea SARM, în 1993, până în prezent.
Iar obiectivul pentru acest an al SARM îl reprezintă expediţia care va fi organizată în Chile, cu ocazia eclipsei totale de Soare.
În căutarea Micului prinţ
Apoi, astro-fotograful harghitean Attila Munzlinger i-a delectat pe cei prezenţi la eveniment cu imagini realizate de-a lungul călătoriilor lui în ceea ce el a numit În căutarea Micului prinţ. Prin intermediul pozelor, spectatorii au fost purtaţi din Turcia până pe Everest, apoi în Persia, dar şi în Canare.
Vânătoarea de eclipse
Poreclit şi vânătorul de eclipse, Cătălin Beldea a vorbit despre o mare pasiune de-a lui: urmărirea de eclipse totale de Soare pe tot globul. În cadrul prezentării intitulate „Prin lume… La vânătoare de Eclipse”, Cătălin Beldea a explicat cum se formează o eclipsă de Soare, cât de des (sau de rar) au loc eclipsele. Dar a vorbit şi despre lucrurile care contează atunci când vrei să mergi în lume să vezi eclipsele (de la alegerea unei ţări sigure din punct de vedere social şi politic, până la urmărirea prognozei meteo). Bineînţeles, nu putea să nu împărtăşească cu cei din sală o parte din experienţele sale trăite în cadrul vânătorii de eclipse; şi a vorbit despre cea din Africa, unde înainte cu o oră şi ceva de eclipsă a pornit o furtună de nisip urmată de o alta tropicală, sau de eclipsa văzută din avion, la 11.000 metri deasupra Mării Norvegiei.
Predicţii eronate şi previziuni asupra dezvoltării ştiinţei
După momentul de astro-poezie, asigurat de Adrian Dorian Gheorghe, a urmat, poate, cel mai aşteptat invitat de către public: Alexandru Mironov – scriitor, jurnalist, om politic, sportiv de performanţă (vicecampion naţional la scrimă), preşedintele Federaţiei Române de Scrimă, consilier prezidenţial, ministru al Tineretului şi Sportului în perioada 1993-1996, unul dintre cei mai mari promotori ai ştiinţei, tehnicii şi a SF-ului, om de radiodifuziune, televiziune şi senior-editor al revistei „Ştiinţă şi Tehnică”.
După o scurtă introducere în care spunea că şcoala se îndreaptă spre momentul în care „marii profesori vor circula pe străzile, uliţele planetei şi vor răspândi lumină într-o parte şi altă parte”, tot aşa cum Cosmin Micloş şi Valentin Grigore, prin ceea ce au realizat, arată faptul „că şcoala iese din clasă şi pleacă prin lume, profesorul îşi cară cu el şcoala lui şi o duce dintr-un loc în altul şi răspândeşte lumina lui”, Alexandru Mironov a amintit de câteva predicţii care s-au dovedit a fi eronate.
„În Marea Britanie nu vom avea niciodată nevoie de telefoane”, spunea în 1876 preşedintele oficiului poştal britanic.
„Curentul alternativ este o pierdere de timp. Nimeni nu îl va folosi vreodată”, era de părere Thomas A. Edison în 1889.
„Piaţa globală poate absorbi cel mult cinci computere”, spunea în 1943 Th. Watson, preşedintele IMB. Iar Kim Olse, de la Digital Equipment Corporation, afirma în 1970 că „nici o persoană din lumea asta nu are vreun motiv să ţină acasă un computer”. Predicţiile au continuat în 1995, când Robert Metcalfe, de la Data 3 Comp. spunea că „Internetul va intra în colaps în 1996”.
În 1956, Daril Zanuk, de la casa de filme 20th Century Fox, afirma că „televiziunea va continua să funcţioneze nu mai mult de cinci ani; oamenii se vor sătura de ea”.
Acestea sunt o parte dintre predicţiile făcute în decursul timpului şi care s-au dovedit a fi eronate.
Apoi, Alexandru Mironov s-a axat pe o serie de predicţii pentru anii 2020-2025, 2025-2035 şi 2035-2050.
Din domeniul ecologiei, cel mai mare pariu ar fi cel legat de insula de deşeuri din plastic din Oceanul Pacific, care acum este mai mare decât Franţa, Germania şi Spania la un loc şi despre care se estimează că se va reduce la jumătate în următorii ani.
Drumurile nu se vor mai construi la faţa locului, ci în fabrici, unde se vor face role de drum şi care vor fi doar întinse pe teren.
Se estimează că fiecare om va avea propriul său robot, dar şi că entităţile construite vor avea pretenţia să fie egale cu homo sapiens, iar prin 2045 inteligenţa artificială va învăţa să mintă.
Se va reuşi să se realizeze harta completă a creierului uman, iar viteza de zbor va atinge 6 Mach (de 6 ori viteza sunetului).
În perioada 2023-2027, chinezii ar urma să întemeieze prima colonie pe Lună. Vor urma europenii (prin Agenţia Europeană Spaţială) şi abia apoi americanii.
Poze şi autografe
Gala „Ucenicul Astronom – Ştiinţă şi Tehnică” s-a terminat în foaierul cinematografului, acolo unde cei prezenţi la eveniment au avut ocazia să vadă câteva telescoape, reviste şi alte materiale promoţionale dedicate astronomiei şi ştiinţei, dar şi să stea de vorbă, să obţină autografe şi să-şi facă poze cu cei cinci invitaţi.
LIVIU CÂMPEAN
