Peste 56 la sută dintre locuitorii judeţului trăiesc în mediul rural | Informația Harghitei - jurnal independent Peste 56 la sută dintre locuitorii judeţului trăiesc în mediul rural | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 21 iunie 2024
Home » Societate » Peste 56 la sută dintre locuitorii judeţului trăiesc în mediul rural
Peste 56 la sută dintre locuitorii judeţului trăiesc în mediul rural

Peste 56 la sută dintre locuitorii judeţului trăiesc în mediul rural

  • Comunele cu cei mai mulţi locuitori sunt Praid, Corund, Remetea, Sândominic şi Zetea

Aproximativ 43% dintre locuitorii judeţului Harghita trăiesc în mediul urban, Miercurea-Ciuc fiind localitatea cu cea mai mare populaţie, potrivit unor informaţii referitoare la primul semestru al acestui an, făcute publice de reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) în şedinţa din această săptămână a Colegiului prefectural. În data de 1 iulie, populaţia „după domiciliu” a judeţului Harghita era de 324.462 de persoane, dintre care 164.868 femei. În municipiile şi oraşele judeţului trăiau, la sfârşitul primului semestru al anului, 140.173 de persoane, reprezentând 43,20% din totalul populaţiei înregistrate după domiciliu. În ceea ce priveşte municipiile, DJS Harghita a informat că populaţia după domiciliu era în Miercurea-Ciuc de 40.149, în Odorheiu Secuiesc de 36.639, în Gheorgheni de 18.871, iar în Topliţa de 15.070 de persoane. În oraşul Cristuru Secuiesc îşi aveau domiciliul 10.622 de persoane, în Vlăhiţa 7.537, în Bălan 7.143, în Borsec 2.573, iar 1.569 de persoane locuiau în Băile Tuşnad, care este de altfel cea mai mică localitate din mediul urban din România în ceea ce priveşte numărul locuitorilor. Reprezentanţii DJS Harghita au precizat că comunele cu cel mai mare număr de locuitori sunt Praid (6.897 de persoane), Corund (6.412), Remetea (6.349), Sândominic (6.193), Zetea (6.012), iar cele cu cea mai mică populaţie sunt Dârjiu (1.039), Ulieş (1.190), Săcel (1.193), Ocland (1.289) şi Mereşti (1.346).

Din datele prezentate de reprezentanţii DJS Harghita rezultă şi că, la sfârşitul primului semestru al anului, copiii cu vârste de până la 14 ani deţineau o pondere de 15% în totalul populaţiei după domiciliu a judeţului, tinerii cu vârste între 15 şi 24 ani reprezentau 11,06 %, persoanele cu vârste între 25 şi 64 de ani 55,71%, iar cele cu vârste de peste 65 ani 18,23 %.

În perioada ianuarie-iunie 2023, în evoluţia proceselor demografice au avut loc schimbări, care sunt exprimate, în primul rând, prin scăderea mortalităţii generale. Pe parcursul semestrului I, sporul natural a avut o evoluţie negativă, fiind de minus 521 de persoane. Au venit pe lume 1.296 copii, constituind 4 născuţi-vii la 1.000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale se menţine mai ridicat decât în localităţile urbane, fiind de 4,5 şi 3,5 născuţi vii la 1.000 locuitori. Distribuţia născuţilor-vii, după grupa de vârstă a mamei, arată o concentrare între vârsta de 25 şi 34 ani (25-29 ani – 28,8%, 30-34 ani – 26,7%). În primul semestru al anului, ponderea naşterilor la femeile cu vârste între 15 şi 19 ani a fost de 8,4% şi s-au înregistrat şi 4 copii cu mama sub 15 ani (0,3%). Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost 26,6 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai mică decât mamele din mediul urban, respectiv 25,5 de ani şi 28 de ani. Conform reprezentanţilor DJS Harghita, în ceea ce priveşte rangul născutului viu, pentru perioada de referinţă, ponderea născuţilor vii de rangul I (primul copil) a fost de 45,7%, de rangul II 32,1%, de rangul III 13,3%, de rangul IV 4,8%, de rangul V 1,6%, de rangul VI 1,1%, de rangul VII 0,9%, de rangul VIII 0,2%, de rangul IX 0.1%, iar de rangul XII 0.2%. Din punctul de vedere al stării civile, procentul copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost 31,1% (mediul urban 13%, mediul rural 18,1%). Localităţile din mediul urban cu cei mai mulţi copii înregistraţi la 1.000 de locuitori sunt Vlăhiţa (4,6), Miercurea-Ciuc (4), Gheorgheni (3,6) şi Cristuru Secuiesc (3,5 copii). Localităţile din mediul rural cu cei mai mulţi copii înregistraţi la 1.000 de locuitori sunt Sântimbru (8,3), Tuşnad (7,8) şi Ciucsângeorgiu (7,1). Cei mai puţini născuţi vii la 1.000 de locuitori s-au înregistrat în mediul urban la Băile Tuşnad (1,3), iar în mediul rural la Corbu (1,4).

Potrivit reprezentanţilor DJS Harghita, în primele şase luni ale anului în judeţ au decedat 1.817 persoane. Nu sunt localităţi în care nu s-au înregistrat decese. În mediul urban au fost înregistrate 4,7 decese la mia de locuitori, iar în mediul rural 5,7. S-au înregistrat 7 decese la copii sub 1 an. Cele mai puţine decese la 1.000 de locuitori au fost înregistrate, în mediul urban, în oraşul Bălan (4,2) şi municipiul Miercurea-Ciuc (4,4), iar în mediul rural în Ocland (2,3). Cele mai multe decese înregistrate la 1.000 de locuitori au fost în oraşul Borsec (8,9) şi în comuna Cârţa (8,7).

În semestrul I al acestui an s-au încheiat 602 căsătorii la nivelul judeţului, cu 9,4% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, numărul de căsătorii înregistrate la 1.000 de locuitori fiind de 1,86. Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în primele şase luni ale anului aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (32,6%), la fel ca şi femeile (35,4%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 32 ani pentru bărbaţi şi 28,6 ani pentru femei. Conform datelor statistice, 3,7% din numărul căsătoriilor înregistrate în mediul rural au fost încheiate de femei sub 20 de ani, iar în mediul urban acest procent este 1,6%. Din totalul căsătoriilor înregistrate, cele încheiate de celibatari au reprezentat 90,7% pentru bărbaţi şi 91% pentru femei. Proporţia persoanelor divorţate, care s-au recăsătorit, a fost de 8,8% pentru bărbaţi şi de 8,5% pentru femei. Proporţia persoanelor văduve, care s-au recăsătorit, a fost de 0,5% pentru bărbaţi şi de 0,5% pentru femei.

Numărul divorţurilor pronunţate a fost de 146, cu 28,0% mai mare faţă de semestrul I din 2022, revenind în medie 0,45 divorţuri la o mie de locuitori. Din totalul divorţurilor, 14,0% au intervenit după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani, căsătoriile desfăcute după mai mult de 20 ani reprezentând 32%.

Divorţurile înregistrate în cazul cuplurilor care au copii minori au reprezentat 56,8%, iar numărul copiilor minori afectaţi de acest eveniment a fost de 128. În ceea ce priveşte cauzele desfacerii căsătoriei, reprezentanţii DJS Harghita au informat că 56,4% din divorţuri au avut loc cu acordul părţilor, în 3,3% din cazuri a dus la astfel de situaţii alcoolismul, în 0,6% infidelitatea conjugală, în 1,7% violenţele fizice, iar în 38,1% a fost vorba de alte situaţii. (Emil Groza)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.