Nu-i certaţi, că se simt discriminaţi! | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 9 decembrie 2021
Home » Opinii » Nu-i certaţi, că se simt discriminaţi!
Nu-i certaţi, că se simt discriminaţi!

Nu-i certaţi, că se simt discriminaţi!

Nu ştiu cum se face, dar în ultima vreme tot mai mulţi cerşetori, în marea lor majoritate aparţinând etniei romilor, au împânzit municipiul Miercurea-Ciuc. Sunt oameni săraci, desigur, sunt oameni care au nevoie de ajutor, însă modalitatea în care unii dintre ei încearcă să-şi câştige existenţa, în condiţiile în care nu puţini dintre noi îi mai ajutăm cu ce putem, întrece adeseori măsura.

De pildă, sunt zone în care, cu un copil în braţe şi cu unul de mână, mama te opreşte şi îţi cere să-i dai 3 lei. Are tarif fix şi explicaţii convingătoare: a ieşit din spital şi are nevoie de o sumă pentru a-şi cumpăra biletul până acasă; trebuie să-şi ia medicamente că e suferindă, dar nu are bani; bunica ei este bolnavă şi câte şi mai câte, de te miri, nu alta. Dacă faci greşeala să îi îndeplineşti dorinţa, vei constata că dublează potul şi, dacă ai norocul să îi sune între timp mobilul, scapi uşor, dacă nu ai, te va urma pas cu pas până găseşte pe altcineva şi o ia de la capăt.

În alte situaţii, când nu sunt cu copiii lângă ele, reprezentantele acestei etnii, tinere sau mai puţin tinere, încep negocierea cam tot de la suma amintită, numai că, dacă refuzi să le iei în seamă, devin agasante şi nu de puţine ori recurg la injurii, ceea ce ţie, agasatul, îţi conferă o stare totală de inconfort.

Se pare aşadar că, de la caz la caz, şi-au stabilit o strategie care se dovedeşte eficientă mai ales în preajma sărbătorilor, zonele preferate fiind cele din vecinătatea lăcaşurilor de cult şi cele din faţa magazinelor.

O altfel de strategie se aplică însă în… cartierul general, unde, zi de zi, intră şi ies din tură cam aceleaşi persoane feminine, vizitate în trecere de protectorii lor.

Ei bine, cartierul despre care vă vorbesc este, desigur, nu undeva în centrul urbei, ci undeva mai către periferie, nu departe de locul în care se intersectează strada Bradului cu Aleea Avântului, unde se află, împrejmuit şi acoperit, spaţiul ce adăposteşte pubelele pentru colectarea gunoiului menajer. Un loc în care, dis-de-dimineaţă, se instalează două-trei femei care stau cu ochii în patru, pentru a nu pierde nimic: o pungă cu resturi din bucătăria cuiva, o ţigară primită de la un domn care tocmai şi-a parcat maşina şi tot aşa, până la bunicuţa ce îşi conduce nepoţica la şcoală, de la care cer bani.

Mai grav e însă faptul că, de la o zi la alta, vocile pirandelor capătă în intensitate, în timp ce dancii din jurul lor încep să te tragă de haine, să te scuipe sau chiar să-ţi pună o piedică. Sunt copii şi fac ceea ce părinţii îi îndeamnă să facă!

Nu mai vorbesc despre mizeria ce rămâne în jurul pubelelor, de nu mai ai pe unde călca, şi despre urmele trecerii lor prin zona spaţiilor verzi, amenajate şi întreţinute cu grijă de locatari. Degeaba, totul arată ca după o furtună stârnită din senin: pungi de plastic, cutii de vopsele, sutiene, PET-uri şi câte şi mai câte, lăsate vraişte prin locurile în care s-a făcut selecţia produselor preferate.

Interesant e că, între orele 12:30-13:30, femeile rome îşi fac bagajele şi aşteaptă să le vină bărbaţii cu care pleacă, semnalul fiind transmis de multe ori cu ajutorul telefonului. Este, aş putea spune, momentul în care se schimbă tura, întrucât, în a doua parte a zilei, apar alte figuri cu aceleaşi năravuri.

Cu recomandarea adresată autorităţilor de a nu-i certa pe romii-cerşetori, spre a nu se interpreta că sunt discriminaţi, pun şi eu, Stan-Păţitul, o întrebare: Unde locuiesc aceşti oameni? De unde vin ei şi unde pleacă? Cine i-a legitimat ceva mai de curând? Nu de alta, dar într-o bună zi vom ajunge să mai plătim o taxă pentru colectarea gunoiului menajer doamnei-rom care păzeşte intrarea ce duce către tomberoane.

Acum, fără nici o glumă, eu cred că treaba aceasta ţine de o educaţie şi de o strategie de integrare a romilor în comunităţile din care fac parte, faţă de care trebuie determinaţi să înţeleagă că au şi nişte obligaţii, dar asta nu depinde numai de omul de rând.

Cu speranţa că alegerile din 2016 ar putea fi un capăt de drum şi pentru această problemă, eu închei convinsă fiind că cerşitul nu este o soluţie nici pentru romi, nici pentru membrii comunităţii doritori să îi ajute, din care aceştia fac parte cu acte în regulă…

D. SULTAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.