Mingea e acum în terenul harghitenilor | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 27 septembrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Mingea e acum în terenul harghitenilor
Mingea e acum în terenul harghitenilor

Mingea e acum în terenul harghitenilor

Foarte bine, rămâne doar de văzut cum vor gestiona ei situaţia, spre a-şi menţine locul în clasament sau, de ce nu?, spre a mai cuceri unul!

 

După cum vă informam într-unul din numerele anterioare ale jurnalului nostru, în perioada 12-14 ianuarie a.c., Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) urma să organizeze în toate judeţele ţării sesiuni de dezbateri publice cu parteneri sociali relevanţi, în ideea că astfel ar putea identifica mai uşor soluţiile adecvate pentru simplificarea cadrului normativ de accesare a fondurilor europene prin noul PNDR, lucru care s-a şi întâmplat.

Joi, săptămâna trecută, în municipiul Miercurea-Ciuc a avut loc întâlnirea de lucru pe subgrupuri tematice şi trebuie să vă mărturisesc că interesul faţă de problematica supusă dezbaterii a fost cuantificabil prin chiar numărul participanţilor: 140 de persoane, reprezentanţi ai asociaţiilor de profil, societăţilor de consultanţă, Grupurilor de Acţiune Locală (GAL), primăriilor, instituţiilor financiar-bancare, beneficiarilor PNDR ş.a., care au înţeles foarte bine mesajul transmis prin specialiştii OJFIR Harghita şi, aş putea spune, s-au pregătit atent spre a fi parte activă într-un proces aflat în derulare, de al cărui rezultat final sunt direct interesaţi.

La această întâlnire, despre care vă vorbesc acum, au mai luat parte directorul Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, 7 Centru Alba Iulia, d-l Marian Ionescu şi trei experţi, colegi ai săi, d-l Barti Tihamér, vicepreşedinte al CJ Harghita şi, firesc, d-l Ioan Hîrb, directorul executiv al Oficiului judeţean, care a şi deschis lucrările acestei manifestări aflate pe ordinea de zi a Agenţiei.

Pentru început, domnia sa le-a reamintit celor prezenţi în sală faptul că toate propunerile care urmau a fi făcute în acel cadru se vor centraliza la AFIR, după care vor lua calea spre Ministerul Agriculturii şi de acolo spre Comisia Europeană.

Şi pentru că de regulă o bucurie o împarţi cu prietenii, dacă ea se regăseşte în plan profesional, şeful OJFIR i-a informat pe oamenii care acceptaseră invitaţia de a intra în dialog cu specialiştii oaspeţi şi cu cei de acasă că la sfârşitul anului trecut Harghita a încheiat cea mai mare parte a proiectelor depuse de-a lungul întregii perioade. Vorbea concret despre 2.771 de proiecte contractate, pentru care s-au plătit 118 milioane de euro, cărora li se vor mai adăuga şi alte sume accesabile în acest an, pentru proiectele pe tranzit şi pentru cele existente pe Măsurile 112 şi 141.

Şi ca bucuria să fie deplină, cei ce au făcut posibil acest lucru au mai aflat că, în 2015, dintre judeţele arondate Centrului 7 Alba Iulia – Mureş, Sibiu, Alba, Covasna, Braşov şi Harghita, ultimul nominalizat a plătit cei mai mulţi bani: 30,8 milioane de euro, faţă de 26,6 milioane target stabilit, ocupând sub acest aspect primul loc în clasament. Este un rezultat ce dă măsura efortului şi implicării oamenilor de aici, care au înţeles foarte bine cât de important este să accesezi în beneficiu personal, sau în beneficiul membrilor unei comunităţi bani europeni.

Lucru posibil, după cum avea să sublinieze şi d-l Barti, „numai printr-o foarte bună colaborare între primării şi OJFIR, între specialiştii instituţiei judeţene şi persoanele fizice interesate de fonduri europene. Aşa rezultatul s-a dovedit a fi benefic pentru toată lumea…”.

Remarcând uşor prezenţa în sală a trei consilieri judeţeni, din care doi membri ai Comisiei pentru agricultură, vicepreşedintele CJ, d-l Barti Tihamér, şi-a exprimat convingerea că partenerii AFIR din Harghita vor contribui cu propunerile şi observaţiile lor la tot ceea ce înseamnă fluidizarea procedurilor ce vizează accesarea fondurilor europene prin PNDR 2014-2020.

Şi nu s-a înşelat deloc pentru că asta s-a şi întâmplat, primul dintre vorbitori dând tonul pentru un dialog deschis, direct, fără menajamente, aşa cum de altfel dorea şi domnul Marian Ionescu, directorul Centrului Regional, care avea misiunea de a conduce lucrările dezbaterii de la Miercurea-Ciuc.

Drept urmare, cel care a spart gheaţa, d-l Sebestyen Csaba, preşedintele agricultorilor maghiari din România, un specialist recunoscut în plan local şi naţional pentru modul în care s-a implicat în soluţionarea problemelor legate de implementarea Programelor Naţionale de Dezvoltare Rurală, începând cu cel dintâi, a apreciat paşii făcuţi în timp şi numărul proiectelor depuse de harghiteni, dar nu a trecut sub tăcere nici neajunsurile.

33 la număr acum, care, în opinia sa, pot duce la pierderea încrederii oamenilor în APIA, AFIR, consultanţă şi tot ceea ce înseamnă ceva pe traseul ce duce către fondurile europene, dacă lucrurile nu se vor schimba, „întrucât se goleşte satul. Vom aduce produse de prin alte ţări, dar vom pierde produsele noastre tradiţionale!”. Tocmai de aceea „trebuie să găsim soluţii. Nu ne putem consola cu gândul că, potrivit unora, asta e o luptă şi că, aşa, ca în orice luptă, apar şi victime colaterale. Eu nu pot accepta asta deoarece cred că lupta trebuie să o ducem împreună…”, a mai spus d-l Sebestyen, pentru ca apoi, în finalul intervenţiei sale, să propună organizarea unor întâlniri lunare cu specialiştii AFIR, la care să participe aceiaşi actori interesaţi de modificările ce pot surveni din mers şi, evident, de soluţiile imediate prin care acestea se pot depăşi.

Spre surprinderea tuturor, d-l Marian Ionescu a acceptat provocarea, cu condiţia ca de organizarea întâlnirilor în teritoriu să se ocupe fie Consiliul Judeţean, fie Prefectura, în aşa fel încât totul să decurgă bine.

Acum, un lucru e sigur: mingea se află în terenul harghitenilor şi modul în care vor fi marcate punctele câştigătoare depinde numai de ei.

***

În finalul acestui articol mai reţin că dialogul dintre gazde şi oaspeţi, organizatori şi invitaţi, s-a axat în principal pe cererile de finanţare, cererile de plată şi dosarele de achiziţii, detaliile, precum buturuga mică ce răstoarnă carul mare, fiind pe cât de numeroase, pe atât de importante în luarea celor mai bune decizii. Şi iată doar două dintre ele: primul aduce în atenţie necesitatea supravegherii sistemului de depunere a cererilor on-line, pentru a nu se pierde, aşa cum s-a întâmplat, timp preţios în cazul apariţiei unor probleme tehnice, „pe care nimeni nu ştie la ce număr de telefon le poate semnala”; al doilea, supus atenţiei plenului de ing. Török Eugen, directorul DA Harghita, privitor la „anomaliile cuprinse în tabelul de încadrare în potenţialul agricol a terenurilor”, care, „elaborat cu ani în urmă după un program american, se dovedeşte a fi acum depăşit de situaţie”.

Cu sublinierea că nu puţine dintre problemele semnalate şi-au primit răspunsul pe loc, închei prin a vă spune că, potrivit domnului Hîrb, lista din Harghita cuprinde peste 100 de propuneri demne de luat în seamă, dacă se doreşte cu adevărat simplificarea cadrului normativ de accesare a fondurilor europene şi de implementare a proiectelor realizate prin PNDR 2014-2020.

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.