Miercurea-Ciuc: Lansarea cărţii „Ce s-a întâmplat de fapt”, în prezenţa fostului şef al SRI Virgil Măgureanu | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 16 iunie 2024
Home » Societate » Miercurea-Ciuc: Lansarea cărţii „Ce s-a întâmplat de fapt”, în prezenţa fostului şef al SRI Virgil Măgureanu
Miercurea-Ciuc: Lansarea cărţii „Ce s-a întâmplat de fapt”, în prezenţa fostului şef al SRI Virgil Măgureanu

Miercurea-Ciuc: Lansarea cărţii „Ce s-a întâmplat de fapt”, în prezenţa fostului şef al SRI Virgil Măgureanu

  • În martie 1990, ziarişti „invitaţi” din toată lumea la Târgu Mureş „se uitau ca la teatru să vadă cum se va întâmpla (…) desprinderea Transilvaniei de România”

Câteva zeci de persoane au participat, miercuri, la o manifestare deosebită: lansarea cărţii „Ce s-a întâmplat de fapt” – un dialog despre perioada postdecembristă, semnată de fostul director al Serviciului Român de Informaţii (SRI) în perioada 1990-1997, Virgil Măgureanu, şi Lavinia Betea, urmată de o dezbatere pe subiectele abordate în volumul prezentat şi nu numai. La evenimentul organizat de Filiala Harghita a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” a participat şi Virgil Măgureanu.

În debutul manifestării, moderatorul evenimentului, preşedintele Filialei Harghita a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, col. (r.) Claudiu Dăbău, a amintit că este primul eveniment organizat de asociaţie în acest an. „Încercăm să ne păstrăm pe aceleaşi coordonate pe care le-am enunţat de la începutul anului 2023, în sensul organizării unor evenimente cu relevanţă la care să invităm personalităţi ale României, oameni care au avut, au şi vor avea ceva de spus despre această ţară. Ne bucurăm că suntem atâţia în această sală, veniţi din mai multe colţuri ale ţării, din Bucureşti, Mureş, Covasna, Bacău, pentru a ne întâlni cu o personalitate a României care şi-a lăsat amprenta asupra acestei ţări. (…) Este una dintre personalităţile României care a participat în mod direct şi are ce să ne povestească, să ne relateze despre ceea ce a însemnat Revoluţia din 1989 şi evenimentele ulterioare”, a spus col. (r.) Claudiu Dăbău.

După cum anunţau organizatorii, în cadrul evenimentului a avut loc atât lansarea cărţii Ce s-a întâmplat de fapt – care este concepută sub forma unui dialog despre perioada ante şi postdecembristă între dna Lavinia Betea, cadru universitar la Universitatea din Arad, cu multiple lucrări referitoare la perioada ceauşistă, şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu – cât şi o dezbatere, sens în care cei prezenţi au fost încurajaţi să adreseze întrebări invitatului.

Înainte de a răspunde întrebărilor venite din partea publicului, în intervenţia sa, Virgil Măgureanu a punctat câteva dintre momentele evenimentelor din decembrie ’89 şi cele ulterioare surprinse în cartea „Ce s-a întâmplat cu adevărat”.

„Aş începe, din primele pagini ale cărţii, că pe data de 23 decembrie (n.r. – 1989) – nu am fost pe baricadă, nu am fost revoluţionar, nu-i vorbă că mi s-a oferit după aia certificat şi le-am spus că nu îmi trebuie certificatul de revoluţionar, pentru că nu cred în ceea ce s-a întâmplat, că s-a chemat revoluţie. În acel 23 decembrie (n.r. – 1989), aproximativ la ora 08:00, printre gloanţe, că aşa era atunci, am ajuns la televiziune şi la o jumătate de oră a venit cineva să-mi spună că s-ar duce să aducă un detaşament de oameni bine situaţi şi care au arme ca să apărăm televiziunea. Mie nu-mi era clar cine o atacă şi sincer să fiu (…) cred că acele momente de la televiziune au destule neclarităţi şi astăzi, după atâta vreme. Sigur, se ştie, scrie şi aici (în carte – n.r.), că într-adevăr o unitate, nu mai contează care, de afară ataca televiziunea. Desigur, o unitate a armatei, probabil că vor fi fost şi alţii, de aici neclarităţile. Noi am scris un raport preliminar şi toată lumea ştie, nu mă îndoiesc că aţi auzit de el şi în orice caz aveţi acces să puteţi citi acest document. În raportul preliminar a trebuit să consemnăm faptul că au fost destui oameni, şi dinăuntru şi dinafară, care s-au comportat şi au avut efect ca şi terorişti. Păi cum altfel să-l numim pe un om care a dat ordin să fie masacraţi 30 sau mai mulţi dintre tinerii de la Câmpina chemaţi să apere aeroportul Otopeni. Şi au fost masacraţi atunci şi trataţi ca terorişti. Cum altfel i-am putea considera pe cei de la Ministerul Apărării, în frunte cu ministrul de atunci, care a dat ordinul criminal prin consecinţe să fie omorâţi cei de la Brigada Antitero chemaţi în ajutor ca să se ştie cine trage asupra Ministerului Apărării, că nu era clar. Desigur, şi aceste lucruri sunt analizate în carte. (…) Nu s-a dorit şi la atâta amar de vreme de atunci suntem nevoiţi să constatăm acest lucru neplăcut pentru noi toţi că multe lucruri au rămas neclarificate şi mulţi oameni având un comportament terorist de cea mai joasă speţă şi de cea mai criminală speţă au rămas nepedepsiţi”, a povestit fostul director al SRI.

Evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureş: „Unii credeau că acela e semnalul prin care Ardealul se va desprinde”

Virgil Măgureanu a abordat în intervenţia sa şi evenimentele tragice din martie 1990 de la Târgu Mureş, care au avut loc înainte de înfiinţarea SRI. Conform acestuia, când au fost trimişi acolo în misiune să vadă ce se întâmplă, „pe lângă încăierarea aceea absurdă şi desigur cu consecinţe extremiste între români şi unguri”, s-a constatat că în Târgu Mureş „erau invitaţi” „reprezentanţi proeminenţi de presă” din întreaga lume. „De ce? Pentru că unii credeau că acela e semnalul prin care Ardealul se va desprinde. România, în viziunea lor, trebuia să se descompună. Sigur că au avut şi nişte prieteni de-ai noştri mai apropiaţi de graniţa României un amestec în asta. I-am chemat atunci în repetate rânduri la un dialog, la o comunicare între noi şi n-a fost să fie decât prin anul de graţie ’94. Şi să ştiţi, culmea, se poate şi un dialog. Dar atunci, dacă se poate şi un dialog, de ce nu-l facem permanent şi în interesul ambelor ţări în egală măsură? Cât despre Transilvania, despre alte ţinuturi în care destui români au de suferit de pe urma unor discriminări, ştiţi la ce mă refer, sigur că ar fi de dorit ca lucrurile să se întâmple într-un mod mult mai constructiv decât s-au întâmplat până acum”, a spus fostul şef SRI.

Potrivit acestuia, imediat după Revoluţia din 1989, „s-a constatat că multora nu le prea place regimul instituit în România”. „Şi ca să spun un amănunt, era să spun picant, dar nu merită acest calificativ. În aceea zi, dimineaţa (23 decembrie 1989 – n.r.), primul drum pe care l-am făcut, cum v-am spus la început, printre gloanţe, m-am dus la etajul unde mi se spusese că ar fi viitoarea conducere a ţării. Şi acolo era. Da, dar (…) imaginaţi-vă, toţi erau sub masă, la propriu. Şi aceasta a trebuit să consemnăm fiindcă se trăgea în draci din toate părţile şi, desigur, nimeni nu era sigur decât la nivelul podelei. M-am şi gândit atunci: dacă acesta e debutul noii conduceri a României după un regim care a fost desigur despotic, ca orice regim totalitar, nu ştiu ce o să fie de capul nostru. Şi parcă era un făcut, toate câte s-au întâmplat în primele luni de la înfiinţarea acelui Guvern provizoriu la început, şi după aceea prin toate câte s-au petrecut, inclusiv la Târgu Mureş, pentru că vă spuneam că erau acolo şi se uitau ca la teatru să vadă cum se va întâmpla, începând de la evenimentele de la Mureş, desprinderea Transilvaniei de România. Sigur că nu a fost să fie, că a fost o himeră şi că cei care au imaginat asta nu au avut parte să vadă un scenariu cu un deznodământ pe măsura aşteptărilor lor. Şi nici nu era cazul. Şi e bine că s-a întâmplat, deoarece totuşi lucrurile s-au potolit acolo în câteva zile. Da, dar a fost un fenomen pe care mulţi l-au considerat, şi vă repet, fuseseră chemaţi acolo din toate părţile globului să vadă, să consemneze că începe deznodământul şi acesta era un făcut. Se părea că pe lista ţărilor care sunt menite să dispară, să se descompună, să se autodistrugă, România era cumva pe locul din faţă. Toţi credeau că aşa se va întâmpla. Nu a fost să fie! Şi cauzele desigur le cunoaşteţi şi dvs., dar mulţi şi-au făcut atunci nişte speranţe desigur deşarte”, a povestit fostul director SRI.

Mineriada din 13-15 iunie 1990, „altă bazaconie, care putea fi, desigur, evitată”

Virgil Măgureanu a vorbit şi despre Mineriada de la Bucureşti, din 13-15 iunie 1990. „Pe parcursul anului ’90 s-a întâmplat ceva care a pus semne de întrebare atunci pe 13-15 iunie, când cu mineriada de la Bucureşti, altă bazaconie, care putea fi desigur evitată, dacă s-ar fi pus piciorul în prag şi niciodată un om precum Miron Cozma n-ar fi fost chemat să se discute cu el oarecum pe picior de egalitate, ca factor de putere. Dar asta i-a dat curaj. Era o aventură care putea fi evitată şi Guvernul – şi nu numai Guvernul, şi mai sus – putea să evite acest lucru dacă l-ar fi trimis pe Cozma să-şi ocupe locul pe care-l merita înainte de a se face aceste absurde manifestări, cu atâtea urmări nefaste pentru România, precum mineriada. Din acel moment legitimitatea noului Guvern, culmea, ales în mod democratic şi cu o majoritate destul de copleşitoare (…) a fost pusă la îndoială. Mă grăbesc să vă spun că am simţit ca un fel de electrocutare acest lucru la nivel de instituţie numită SRI care abia atunci luase fiinţă, dar încă nu funcţiona”, mai spunea fostul director SRI.

Coautoarea volumului, Lavinia Betea, a intervenit online în cadrul manifestării şi a arătat că „Ce s-a întâmplat de fapt” este o carte de interviu politic, deoarece atât intervievatul este un personaj politic, cât şi temele abordate sunt politice. De asemenea, aceasta a arătat că volumul s-a născut din iniţiativa lui Virgil Măgureanu, însă a vorbit şi despre partea ei de muncă la realizarea acestei cărţi.

După prezentarea aspectelor care se regăsesc şi în carte, au urmat numeroasele întrebări formulate de participanţii la eveniment şi adresate fostului director SRI. O parte dintre răspunsurile oferite de Virgil Măgureanu urmează să le relatăm într-unul din numerele viitoare ale publicaţiei noastre.

A fost o întâlnire cu oameni interesaţi de istoria recentă a ţării noastre, în cadrul căreia Virgil Măgureanu a oferit o serie de răspunsuri şi explicaţii cu privire la evenimentele din decembrie 1989, dar şi ulterioare acestora.

La finalul evenimentului, col. (r.) Claudiu Dăbău ne-a declarat în numele organizatorilor: „Întâlnirea şi-a atins scopul, participanţii adresând, în mod activ şi insistent, întrebări de valoare lui Virgil Măgureanu, în ideea lămuririi unor aspecte controversate referitoare la evenimentele din 1989, care au suscitat şi suscită, în continuare, interes în rândul românilor”.

Consemnare de Şt. Pătrîntaş

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.