Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Miei mai puţini în pieţe înainte de Paşte şi la preţuri mai mari | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 19 martie 2024
Home » Societate » Miei mai puţini în pieţe înainte de Paşte şi la preţuri mai mari
Miei mai puţini în pieţe înainte de Paşte şi la preţuri mai mari

Miei mai puţini în pieţe înainte de Paşte şi la preţuri mai mari

  • Foarte mulţi fermieri şi-au vândut animalele din cauza lipsei forţei de muncă în agricultură

Costel Bondrea – preşedintele Cooperativei „Fraţii Muntelui” din zona de nord a judeţului, ne spune că sunt miei pentru Paşte şi mai mititei, dar şi mai mari, până la 30 de kilograme. Majoritatea mieilor din zona de nord a judeţului vor fi mai micuţi înaintea Paştelui de anul acesta.

„Pe de o parte, fiindcă Paştele pică mai devreme, iar pe de alta din cauză că am întârziat cu berbecii la montă; oile au suferit mult de pe urma secetei şi a căldurilor sufocante din vara trecută, păşunile s-au uscat şi ele, animalele erau slăbite, ce să facem… Mieii care s-au născut deja or să cântărească în jur 15-30 de kilograme până la Paşte, dar o să avem din cei mai micuţi care vor avea în jur de două luni şi vor cântări 10-12 kilograme până atunci. Anul trecut am avut miei mult mai mulţi, a fost foarte bine, dar se pare că anul acesta nu este anul mieilor. O să avem cu 40% mai puţini miei decât de anul trecut”, ne spune Costel Bondrea.

Cerere există, slavă Domnului, dar este posibil ca fermierii să întâmpine dificultăţi în onorarea întocmai a tuturor cererilor, în condiţiile în care sunt clienţi care şi-au rezervat mielul pentru Paştele 2023 încă din decembrie anul trecut.

„Fată oile până-n Paşte, dar cu un mieluţ de o lună n-ai ce face, că e mititel tare şi nu-i stricăm la 7-8 kilograme. Aşa că o să aşteptăm până-n vară, chiar dacă este posibil să mai scadă preţul. Pentru noi, cel mai avantajos e să vindem mieii la Paşte, dar n-avem ce face; dacă nu, îi dăm peste vară la arabi”, ne explică preşedintele Cooperativei „Fraţii Muntelui”.

Preţul pieţei la miel încă nu este bătut în cuie. Sunt fermieri care spun că vor cere cel puţin 20-25 de lei viu şi nu mai mic de 40 de lei kilogramul la mielul tranşat. Însă există şi oieri care se mulţumesc şi cu preţurile de anul trecut, deşi pentru ei nu este rentabil.

„Măcar ca anul trecut să fie – un kilogram de carne de miel la 20 de lei în viu, iar la carcasă între 40 şi 45 de lei kilogramul, căci costurile la fân, la lucernă, la otavă şi la păioase s-a dublat: ce luam anul trecut cu 30-40 de bani, acum luăm cu 80 de bani – un leu; s-a profitat de seceta asta, bişniţarii au ajuns să facă şi din asta comerţ profitabil. Un preţ corect pentru mielul de Paşte ar fi de peste 45-50 de lei/kilogram la mielul tranşat, dar ne gândim şi la omul de rând, care nu are putere prea mare de cumpărare; 40 de lei/kilogram este un preţ în regulă şi pentru noi, şi pentru ei”, apreciază fermierul Costel Bondrea.

Anul acesta, la nivelul Cooperativei „Fraţii Muntelui” vor fi de vânzare maximum 400 de miei pentru sărbătorile pascale.

Potrivit domnului Horváth Ferenc (zona Ciuc) – vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine Harghita, kilogramul de carne de miel pentru Paşte se va vinde cu 45-50 de lei.

„Eu o să vând miei la carcasă anul acesta cu 45 de lei kilogramul de acasă şi cu 50 de lei/kg de la piaţă. Anul acesta nu o să vând miei în viu, că nu am aşa de mulţi. În plus, am deja persoane care s-au înscris pe listă şi trebuie să onorez cererea clienţilor care cumpără de la mine de ani de zile.

Bajkő Zoltán este fermierul cu cele mai multe animale din zona Ditrău: are 600 de oi şi 300 de capre.

Ne spune că anul acesta va vinde mieii în funcţie de evoluţia preţului pieţei. Intermediarii l-au contactat deja ieri dimineaţa si au avansat un preţ de 19 lei/kilogramul de carne de miel viu, incluzând şi taxa de 8% percepută de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

„Dacă ar fi să vând la piaţă, anul acesta preţul care ar fi cinstit pentru noi, fermierii, ar fi de măcar 24 de lei în viu şi de 45-46 de lei la carcasă. Dar nu vom putea să vindem la mai mult de 40 de lei kilogramul (tranşat – n.a.), că oamenii nu au bani. Pentru Paşte am pregătit 170 de miei care sunt mai mari, în medie la 25-28 de kilograme bucata, dar eu la piaţă nu o să merg, fiindcă noi nu avem punct de tăiere şi cum pot să mă duc eu la piaţă cu mielul neştampilat? Aşa că am angajat un măcelar care vine la fermă şi am deja clienţi care mă cunosc şi iau de la mine de ani de zile. Tăiem 10-20 de miei pe zi, ziua următoare la fel sau mai mulţi dacă avem o comandă mai mare”, ne-a relatat fermierul Bajkó Zoltán.

Balló István, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine Harghita, a stat de vorbă cu mai mulţi crescători de animale şi, deşi preţul încă nu este format, kilogramul de carne de miel nu va fi mai mic de 20 de lei la mieii vânduţi vii, iar preţul unui kilogram de miel tranşat va fi undeva între 35 şi 40 de lei.

„Vom vedea cum va fi, care va fi preţul pieţei, care este influenţat foarte mult de intermediari. Am dori să evităm situaţii petrecute în anii precedenţi, când crescătorii de animale nu au avut cumpărători şi au rămas cu mieii tăiaţi”, a afirmat Balló István.

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine Harghita apreciază că preţul corect la carnea de miel în perioada Paştelui ar fi de 20 de lei în viu şi de 40-45 de lei la carcasă.

„Sumele avansate nu sunt mari, dacă se au în vedere preţurile de acum la furaje şi la cereale; toate s-au scumpit foarte mult. Am în jurul meu fermieri care de vreo trei ori au cumpărat maşini întregi de porumb, ca să aibă miei frumoşi pentru Paşte. În magazinele unde este expusă carne de oaie şi de miel, preţurile sunt şi mai mari decât acestea. Altminteri, pentru fermieri este mai rentabil să vândă la intermediari – chiar azi (joi – n.a.) am văzut oferte din partea lor pe Internet: dau totul la un loc, nu mai au cheltuieli cu tăierea mieilor, nici cu transportul lor la piaţă şi nici nu rămân cu pieile animalelor, pe care nu au unde să le vândă”, a arătat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine Harghita.

Umblă vorba că preţuri mai mici la carnea de miel pentru Paşte ar fi în zona Casinului, unde mielul tranşat s-ar vinde şi cu 30 de lei kilogramul, dar oferta e limitată.

Sunt şi fermieri care nu vor sacrifica mieii pentru Paşte, în special pe cei mai mici, şi din altă raţiune: oaia rămasă fără pui trebuie să fie mulsă încă de a doua zi. Şi cum nu mai sunt oameni care să facă acest lucru, mulţi consideră că mai bine se lipsească de caş, lasă mielul lângă oaia-mamă şi la toamnă îl vinde intermediarilor, pentru piaţa arabă la preţuri mult mai mari decât acum. Începând de la sfârşitul lui iulie şi în august, mieii mai mari sunt la mare căutare, iar fermierii reuşesc să facă faţă lipsei forţei de muncă în agricultură – o problemă care s-a acutizat de la an la an.

Foarte mulţi fermieri harghiteni şi-au vândut animalele

În comuna Voşlăbeni de exemplu, numărul fermierilor s-a înjumătăţit – din 300 de crescători de vite şi de oi, au mai rămas 150.

Şi în zona Ciuc se înregistrează acelaşi fenomen nedorit, de altfel în tot judeţul.

„Nu avem cu cine să lucrăm, lipsa forţei de muncă se resimte de acum câţiva ani, dar anul acesta chiar a devenit o problemă gravă. Dintre cei care am fondat Asociaţia Crescătorilor de Ovine din zona Ciucului, am mai rămas doar doi fermieri, restul au vândut animalele şi s-au lăsat de tot de meserie. Eu nu găsesc oameni care să mă ajute la Moara proprie, dar încă pentru animale… Lucrez cu pensionari care încă mai pot să se mişte, am peste 50 de ajutoare pensionari care mai vin să lucreze pentru bani; în rest nimeni. Afară lucrează ca roboţii şi acasă nu vor să lucreze. În urmă cu câţiva ani am avut un efectiv de 1.200 de oi-mamă, apoi am lăsat la 800, după aceea la 600 şi acum sunt la 280 de bucăţi de oi-mamă din cauza lipsei de oameni. Acum lucrez singur, până mai pot; apoi închid prăvălia. Niciodată nu am căutat slugi, ci oameni pe care să-i învăţ meseria, ca să devină fermieri cu propriile lor afaceri. S-a schimbat lumea. Şi în toată România este aceeaşi problemă”, ne explică Horvath Ferenc – vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine Harghita.

La ferma lui ce numără 900 de animale, fermierul Bajkó Zoltán munceşte alături de soţie de dimineaţă până noaptea. Vara are câţiva ciobani tineri care îi urcă cu oile şi caprele la munte, „să le păzească”, nici să vrea nu ar găsi mai mulţi. Iarna nu au pe nimeni.

„Anul trecut nici nu am putut să mulg animalele, că nu am avut personal”, ne povesteşte fermierul.

De nevoie, a achiziţionat două rampe de muls pentru capre şi acum încearcă să găsească o soluţie similară şi pentru mulsul oilor. Laptele va încerca să-l vândă la un achizitor din Braşov.

„Am vorbit cu nişte furnizori şi cred că Grecul în zona Braşovului o să cumpere lapte de capră şi de oaie. Pentru laptele de oaie vrea să dea 5,5 lei (pentru un kilogram) plus ANAF şi pentru laptele de capră 2,8 lei plus ANAF. Ei au traseu de colectare până la Ideciu de Jos, în judeţul Mureş. Vreau cumva să intru pe piaţa asta, că zilnic o să am cam 300-400 de litri de lapte. Altminteri, dacă eşti producător mic, nu ai niciunde şansă. Noi am vândut lapte la piaţă şi era mereu coadă la taraba noastră, că e lapte de calitate, curat şi muls igienic, în vase de inox”, ne spune fermierul din Ditrău.

Balló István, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine Harghita afirmă că lipsa forţei de muncă în sectorul agricol este o problemă reală şi serioasă, cu consecinţe dintre cele mai grave.

„Nu mai sunt oameni care să iubească munca aceasta. Să stai lângă animale este o muncă grea – mulţi nu înţeleg acest lucru – fermierii nu au sărbătoare, nu au concediu, nici zile libere, 24 de ore din 24 trebuie să stai lângă animale. În plus, când le urci la munte, şase luni stai acolo, nu ai nici liber şi nici nu poţi să vii către casă. Forţa de muncă este îmbătrânită, unii au şi murit, iar în ceea ce-i priveşte pe tineri există o problemă cu angajarea, care trebuie rezolvată de la nivel central: ei merg acolo, primesc banii pentru munca prestată, dar nu sunt asiguraţi pentru nimic – nu au asigurare de sănătate, nu au contribuţie la fondul de pensii, că dacă fermierul nu are animalele pe firmă, nu poate plăti contribuţii pentru el, ca angajat. Au fost multe discuţii la nivel naţional pe seama acestui subiect şi problema nu este încă rezolvată. În plus, tinerii preferă să plece în străinătate, unde sunt mai bine plătiţi decât în ţară”, a detaliat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine Harghita.

În opinia preşedintelui Cooperativei „Fraţii Muntelui”, Costel Bondrea, la baza crizei forţei de muncă în sectorul agricol stau două elemente: exodul tinerilor în străinătate şi sistemul ajutoarelor sociale promovat de statul român „cu generozitate”.

„Statul român încurajează ajutoarele sociale, iar când ele se termină, oamenii care ar putea lucra aici, în ţară, se duc prin străinătate două-trei luni şi apoi trăiesc din banii câştigaţi acolo. Dintr-un popor de oameni harnici, am ajuns unul de trândavi care trăiesc din tot felul de ajutoare. Ne ducem, lucrăm pe plantaţiile altora, când şi în România avem unde lucra. Şi se câştigă bine la noi, inclusiv din creşterea animalelor, că se dau bani frumoşi chiar şi celor care vin ca îngrijitori, li se asigură mâncare şi cazare. Numai că la noi respectul faţă de producătorii care asigură hrana este egal cu zero, în vreme ce afară, în străinătate, ei sunt aplaudaţi. Acolo străzile se deschid când vin animalele de la munte, iar la noi strâmbă din nas dacă văd o oaie sau o vacă pe marginea drumului, din păcate. Noi asta facem, producem şi asigurăm hrana pentru populaţie, poate cea mai importantă după aer şi apă şi cred că în ordinea asta ar trebui să fim şi respectaţi, la fel ca oricare altul care lucrează, indiferent de domeniu”, a concluzionat preşedintele Cooperativei „Fraţii Muntelui”.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.