La 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial: Vânătorii de munte harghiteni au trecut simbolic Carpaţii | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 26 septembrie 2021
Home » Societate » La 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial: Vânătorii de munte harghiteni au trecut simbolic Carpaţii
La 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial: Vânătorii de munte harghiteni au trecut simbolic Carpaţii

La 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial: Vânătorii de munte harghiteni au trecut simbolic Carpaţii

 Un pios omagiu adus înaintaşilor eroi care s-au jertfit pentru patrie

Intrarea României în Primul Război Mondial – 27 august 1916 – care a însemnat şi începerea luptelor pentru eliberarea Transilvaniei, a fost marcată de Brigada 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu” din Miercurea-Ciuc prin ample ceremonii militare de comemorare a eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă pentru făurirea României Mari.

În cadrul acestor ceremonii, sâmbătă seara, militarii Marii Unităţi au trecut din nou Carpaţii, în mod simbolic, executând marşuri tactice pe rutele pe care, exact cu 100 de ani în urmă, ostaşii Armatei României luau în stăpânire trecătorile Tulgheş, Ghimeş-Palanca şi Oituz din Munţii Carpaţi.

Astfel, militarii Batalionului 468 Apărare Antiaeriană „Trotuş” Lunca de Sus din cadrul Brigăzii au reconstituit, printr-un marş simbolic, cu torţe, trecerea ostaşilor români de acum o sută de ani prin trecătoarea Ghimeş-Făget, aceştia fiind însoţiţi de reprezentanţi ai autorităţilor locale, veterani de război şi localnici. Pe traseu, militarii au intonat cântece patriotice. La finalul marşului au fost depuse o jerbă de flori şi o plachetă la monumentul sublocotenentului erou Emil Rebreanu din comuna Palanca, judeţul Bacău, fratele scriitorului Liviu Rebreanu. Eroul Emil Rebreanu a fost executat de trupele austro-ungare pentru dezertare şi spionaj, după ce a fost prins în timp ce încerca să se alăture trupelor române.

Prezent la manifestare, generalul de brigadă Marius-Dorel Giurcă, comandantul Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”, a evocat sacrificiile şi eroismul soldaţilor români, spunând că „jertfele Armatei Române pe aceste trecători s-au însumat la aproape 5.000 până la finele anului 1916. În acelaşi an, la 3 noiembrie, au fost înfiinţate trupele de vânători de munte, care au intrat în luptă în vara anului 1917, alături de bravii infanterişti, sub deviza Pe aici nu se trece”.

La fel, un detaşament de militari din Batalionul 24 Vânători de Munte „General Gheorghe Avramescu” Miercurea-Ciuc a marcat simbolic trecerea Munţilor Carpaţi prin executarea unui marş tactic pe comunicaţia Tulgheş. Militarii au pornit, cu torţe, din Prisecani şi au sosit la Cimitirul Eroilor din comuna Tulgheş. Aici, vânătorii de munte au depus o coroană de flori şi a fost dezvelită o placă comemorativă. Şi la această ceremonie au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale şi localnici.

 „Rostirea solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial”

Cu o zi înainte de trecerea simbolică a Munţilor Carpaţi de către vânătorii de munte, vineri, tot în cadrul ceremoniilor militare prilejuite de Centenarul Primului Război Mondial, la Cimitirul Eroilor din municipiul Miercurea-Ciuc s-a desfăşurat ceremonia militară şi religioasă de „Rostire solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial”. În cadrul acestei activităţi, după oficierea slujbei religioase, s-a citit numele a 300 de militari din totalul de 330.000 care în urmă cu 100 de ani au făcut sacrificiul suprem pentru patrie. „România îşi comemorează astăzi eroii naţiunii, morţi în luptă şi în prizonierat în Primul Război Mondial (1916-1919), cu prilejul Centenarului Marelui Război. România Întregită are la fundament sângele eroilor români care au murit pe fronturile din Transilvania, la Dunăre, în Moldova sau în lagărele de prizonieri. Cel care moare pentru ţară, nepieritor îi rămâne numele, au consfinţit înaintaşii. Să-i pomenim pe cei care au murit pentru ţară şi fie ca numele să le rămână nepieritor”, s-a arătat înainte ca reprezentanţi ai Brigăzii şi ai instituţiilor judeţene să dea citire numelor eroilor.

La manifestarea de la Cimitirul Eroilor din municipiul Miercurea-Ciuc au participat şi au depus coroane de flori prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, locţiitorul comandantului Brigăzii 61 Vânători de Munte, col. Vasile Cristea, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul”, col. Stelian Cimpoeşu, inspectorul şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie, comisar şef Constantin Mihalache, reprezentanţi ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean şi ai unor instituţii judeţene.

Şi la Troiţa ,,Întru Slava Eroilor Topliţeni” din Parcul Central al municipiului Topliţa s-au aprins candele şi lumânări şi s-au depus coroane de flori, de către oficialităţi locale şi reprezentanţi ai Garnizoanei Miercurea-Ciuc, un sobor de preoţi săvârşind o slujbă de pomenire şi comemorare a eroilor. Reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai Armatei au rostit  trei sute de nume ale eroilor naţiunii, din cei 330.000, morţi în lupte şi în lagărele de prizonieri, pe teritoriul României sau în alte ţări ale Europei, în Primul Război Mondial, în perioada 1916-1919, pentru Reîntregirea României.

∗∗∗

Prof. univ. dr. Alexandru Porţeanu, în lucrarea sa publicată în volumul Sangidava, ce reuneşte comunicările prezentate în cadrul Zilelor Miron Cristea din Topliţa, arăta că încă din primele zile după intrarea României în Primul Război Mondial s-au dat lupte aprige în această zonă.

Astfel, trecătoarea Oituzului a fost abordată de grupuri şi unităţi speciale încă de la 28 august 1916, iar la 31 august era ocupat oraşul Târgu-Secuiesc. Similar s-a acţionat şi în zonele Uz şi Ghimeş. Divizia a 14-a a acţionat în dificila zonă muntoasă dintre Bicaz şi Tulgheş, până spre Bilbor.

La 7 septembrie 1916 a fost ocupat oraşul Gheorgheni, „iar la 8 septembrie a fost ocupat principalul oraş al zonei secuieşti, Miercurea-Ciuc, deschizându-se astfel acţiunea pentru ocuparea văilor superioare ale Oltului şi Mureşului”. „Zona Topliţa de azi, cu statut de comună în 1916, ocupă un loc distinct în scurta perioadă a începutului luptei de eliberare din 1916. În primele zile ale lunii septembrie 1916, la aripa de nord, un detaşament de trupe ale Diviziei a 14-a, scoborând pantele munţilor (…) au atacat Topliţa, scoţând pe duşman din toate poziţiile lui foarte bine întărite. La venirea serii, ungurii dau foc fabricilor de cherestea din oraş, aruncând în aer podurile şi se retrag în direcţia Călimănel. Detaşamentul a pus stăpânire solidă pe ieşirea spre est a defileului Mureşului, aruncând pe duşman spre interior, apoi l-a urmărit pas cu pas, prin defileu, ocupând şi coama ce desparte şesul Miclăuşului – bazinul superior al Mureşului de bazinul mijlociu”.

Oraşul Odorhei a fost cucerit de Armata Română în 18 septembrie 1916. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)

Arhivă foto 1

Arhivă foto 2

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.