În Voşlăbeni, anul acesta a fost finalizată reţeaua de canalizare, iar cea de apă este realizată în proporţie de 85%

• De vorbă cu primarul comunei despre principalele proiecte încheiate în ultima perioadă, despre cele începute şi planuri de viitor, precum şi despre problemele cu care se confruntă

În periplul nostru de final de an pe la primăriile româneşti am ajuns şi la Voşlăbeni. Aici am stat de vorbă cu Mihail Tinca, primarul comunei, care ne-a spus principalele realizări în acest an. În cadrul interviului realizat ne-am oprit şi la activitatea culturală a comunei, la activităţile sportive în care se încearcă să fie implicaţi copiii. Am vorbit şi despre latura socială şi economică a comunei.

– Ne aflăm la final de an 2023, unul cu multe probleme la nivel central, precum şi local, cu proiecte începute sau continuate prin diferite surse de finanţare. Cum încheiaţi dvs. anul acesta?

– Anul acesta am finalizat reţeaua de canalizare aproape în toată comuna, mă refer la satele Voşlăbeni şi Izvoru Mureşului.

Un alt program, pe PNRR, l-am finalizat anul trecut şi am avut depus, la programele guvernamentale, asfaltarea drumurilor. Am mai avut câteva străzi mici rămase fără canalizare şi pe care a trebuit să le rezolvăm anul acesta pentru a le putea include în proiectul de asfaltare.

Tot în acest an, am continuat cu reţeaua de apă, care este realizată în proporţie de 85%. Mai avem de lucru la staţia de tratare şi la bazinele de stocare. Sper ca până la sfârşitul anului viitor să putem da în funcţiune şi reţeaua de apă pentru toată comuna – şi pentru Izvoru Mureşului, şi pentru Voşlăbeni.

Anul acesta am finalizat şi un program pe GAL (Grup de Acţiune Local), care a cuprins un centru multifuncţional şi bibliotecă şi la care am avut ultima verificare acum două săptămâni. Sperăm să înceapă activitatea în această iarnă, cel târziu în primăvară.

Centrul multifuncţional, adresat vârstnicilor, va oferi servicii de socializare şi întâlniri.

Am reuşit anul acesta să terminăm, în totalitate, un sector prin programul derulat la nivel judeţean de OCPI Harghita de punere în posesie a terenurilor. S-au acordat între 900 şi 1.000 de cărţi funciare. Proiectul îl vom continua cu încă două sectoare de aceeaşi mărime.

În ceea ce priveşte programele pe care ni le-am propus pentru sfârşitul acestui an şi începutul anului viitor, adică ceea ce avem în lucru, este asfaltarea drumurilor, pe programul „Anghel Saligny”. Proiectele tehnice sunt gata, licitaţiile pentru executare sunt finalizate, acum aşteptăm semnarea contractelor cu ministerul şi să începem lucrările. Este vorba de aproape toată reţeaua de drumuri din cele două sate.

Tot pe „Anghel Saligny” avem în program şi reţeaua de gaz. Suntem în faza de Studiu de Fezabilitate, terminarea studiului topografic.

Pe CNI (Compania Naţională de Investiţii) avem trei drumuri pe programul de calamităţi, precum şi reabilitarea Căminului Cultural din Izvoru Mureşului.

Ce proiecte ne-am mai propus anul acesta au fost întârziate din lipsă de fonduri, pe care trebuie să le ai şi să le achiţi premergător celor care vin pentru execuţie. Deci, am avut anul acesta o problemă cu finanţările, mai ales din cauza faptului că preţurile au crescut, gradul de colectare a taxelor şi impozitelor de la populaţie se apropie de 70%, au fost şi ordonanţele guvernamentale prin care s-au mărit costurile la proiecte – mă refer la manoperă şi la materiale – care au dus la cheltuieli neeligibile pe baza proiectelor, a fost şi mărirea salariilor.

A fost un an mai greu. Sperăm ca anul viitor să ne descurcăm mai bine.

– Din punct de vedere social, cum se caracterizează comuna?

– Nu este chiar îmbătrânită, dar e cam goală, pentru că tineretul e plecat, şi în ţară, dar în special în străinătate. Nefiind locuri de muncă în zonă sau nu destul de atractive din punct de vedere al banilor, tinerii, desigur, au pretenţii la o viaţă civilizată, au nevoie de bani şi se duc.

Unii vin, ţin legătura, au mai încercat să mai construiască, să mai reabiliteze locuinţe.

– Câţi locuitori numără comuna?

– La ultimul recensământ am fost în jur de 1.900. Şi aici e o problemă, pentru că nu depăşim 2.000 – nici la recensământul anterior nu am depăşit – şi sunt anumite proiecte pe care nu le poţi accesa dacă nu ai 2.000 de locuitori.

Mai este o problemă pentru că avem multe căsuţe de vacanţă pentru care proprietarii plătesc impozite, însă la numărul populaţiei nu sunt luaţi în calcul, ei având în alte localităţi reşedinţa. Acest fapt nu ne ajută la accesarea fondurilor care sunt mai substanţiale şi de altă natură faţă de cele pe care le putem lua cu acest număr de populaţie.

În ciuda diminuării populaţiei, au loc activităţi culturale şi sportive în care se încearcă şi implicarea copiilor

– Am observat că din punct de vedere cultural în comună au loc o serie de activităţi de-a lungul anului…

– Căminul Cultural este foarte activ. Avem o angajată în cadrul primăriei care se ocupă şi de proiectele culturale. Am reuşit să achiziţionăm instrumente muzicale, am achiziţionat – tot prin proiecte – pentru Căminul Cultural, costume populare şi româneşti, şi ungureşti.

Este o asociaţie culturală care-şi desfăşoară activitatea, în mare parte, la Căminul Cultural şi care participă la concursuri de proiecte lansate de Consiliul Judeţean Harghita. Este o activitate bună la Căminul Cultural.

Problema este că după ce tinerii şi copiii termină ciclul gimnazial pleacă pe la licee şi tot timpul se porneşte de zero: îi învăţăm şi, pe când să devină mai profesionişti, pleacă.

– În urmă cu aproximativ două luni, în comună au fost reprezentanţii unei asociaţii de hochei din Gheorgheni (JÉG-VI-HAR), au avut o întâlnire la şcoală pentru a încerca să introducă cursuri de iniţiere în acest sport. Ne puteţi spune mai multe despre concluziile acelei întâlniri?

– Întâlnirea a fost organizată de acea asociaţie şi şcoala de la noi. Anterior, în primăvară, a fost o întâlnire cu antrenori care i-au adunat pe copii şi au început cursuri de iniţiere în diferite sporturi, după care a fost şi o şcoală de Taekwondo. La început au mers copiii, dar încet-încet numărul lor s-a diminuat şi activitatea a încetat oarecum.

Asociaţia de hochei din Gheorgheni este dornică să găsească copii care să practice hocheiul. Reprezentanţii ei au venit, au discutat cu cei mici şi, prin întâlniri şi antrenamente în sala de sport de la noi, încearcă să găsească câţiva copii dornici să înveţe să patineze şi să joace hochei şi pe care să-i ducem cu microbuzul şcolar la Gheorgheni.

– Cum au perceput această oportunitate cei mici?

– În prima fază toţi vor, dar depinde de ei dacă o să le placă. Apoi intervine şi şcoala – cât îi încurajează – şi părinţii – dacă le oferă timpul necesar să meargă.

Dacă va ieşi ceva, vom vedea. Posibilitatea este, noi ce putem la nivel de administraţie locală vom pune la dispoziţie – mijlocul de transport ca să poată să meargă.

Agricultura, principala activitate economică a comunei. Se simte lipsa pârtiei de schi într-o staţiune care era celebră în ţară prin Serbările Zăpezii

– Din punct de vedere economic…

– Una din problemele noastre este lipsa agenţilor economici din zonă. Asta automat afectează bugetul şi, influenţând bugetul, şi celelalte activităţi.

– Rămâne agricultura principala activitate economică în comună?

– Da.

– Mai este căutat Izvoru Mureşului de turişti?

– În Izvoru Mureşului, la nivel de pensiuni, cred că a mers destul de bine anul acesta. Complexul Sportiv, care aparţine, momentan, de Agenţia Sportului, a mers destul de bine.

Am avut hanul turistic Izvoru Mureşului, care a fost cândva cooperaţie şi a trecut apoi pe la mulţi proprietari; acum există un patronat mai serios, a început reabilitarea şi sperăm să-l termine cât mai repede ca să intre în funcţiune şi să-şi recapete destinaţia iniţială.

– În urmă cu câţiva ani s-a încercat repunerea în funcţiune a pârtiei de schi, chiar a şi funcţionat pentru o scurtă perioadă de timp. Ştiu că aparţine de Tomeşti…

– Este în proprietatea Composesoratului Tomeşti. Ei au făcut-o cu gânduri bune, dar nu au mai dotat-o cu tunuri de zăpadă, cu bazine de apă, şi în acest fel e funcţională şi nu e. Probabil că au şi ei problemele de investire a profitului.

– Cât de mult se simte lipsa unei pârtii de schi într-o staţiune în care pe vremuri a trăit din asta?

– Foarte mult. O pârtie de schi ar revitaliza zona.

– Planuri pentru 2024?

– Să vedem cum va arăta bugetul, dar cel mai important plan va avea în vedere asfaltările, mai ales că este şi sfârşit de mandat. Cel puţin să le pornim şi să avansăm cu ele, dacă nu le terminăm anul viitor. Şi proiectul tehnic la gaz.

În rest totul depinde de aspectul bugetului, cum va arăta.

– Un mesaj pentru locuitorii comunei în prag de sărbători?

– Le doresc sănătate, în primul rând, înţelegere, la mulţi ani şi să fie un an mai bun!

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii