Fundaţia pentru Parteneriat – peste 20 de ani în sprijinirea îmbunătăţirii mediului şi a dezvoltării comunităţilor din România (I)

În Miercurea-Ciuc funcţionează o entitate a cărei misiune este „sprijinirea îmbunătăţirii mediului şi a dezvoltării comunităţilor din România, contribuind astfel la formarea unei societăţi durabile, ce întăreşte valorile democratice” – aşa cum se precizează pe pagina proprie de Internet. Mai exact, de peste 20 de ani finanţează proiecte, derulate în toată ţara, care au legătură cu protecţia mediului şi cu dezvoltarea societăţii. Numele entităţii este Fundaţia pentru Parteneriat.

Despre Fundaţia pentru Parteneriat am stat de vorbă cu directorul ei, Potozky László, care ne-a purtat prin istoria organizaţiei şi ne-a prezentat programele pe care le derulează în prezent. Nu mai lungesc mult introducerea şi propun să facem cunoştinţă cu Fundaţia pentru Parteneriat.

24 de ani de existenţă

Potozky László ne spunea că începuturile Fundaţiei pentru Parteneriat datează din anul 1998, pe vremea când era profesor şi director la şcoala din Frumoasa, dar şi preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia în Miercurea-Ciuc. În această ultimă calitate era implicat în derularea unui program destul de cunoscut la vremea respectivă: Dialog.

Ca urmare a unor mişcări la nivel central, filiala din Miercurea-Ciuc nu a mai primit susţinere. Atunci, Potozky László a înfiinţat o nouă organizaţie. Dar, pentru că era deja implicat în protecţia mediului, având proiecte mai ales pe zona urbană din Miercurea-Ciuc, scopul înfiinţării noii organizaţii nu a fost acela de a perpetua doar Programul Dialog.

În acea vreme cunoştea iniţiativa Environmental Partnership for Central Europe care se desfăşura în ţările Vişegrad (Ungaria, Rep. Cehă, Polonia şi Slovacia). Şi şi-a propus să aducă acest program şi în România. Astfel, a făcut demersurile, iar americanii care finanţau programul în cele 4 ţări au fost interesaţi să se extindă şi în alte state. Atunci a luat decizia de a crea o legătură mai strânsă cu aceste fundaţii.

Între timp, în luna decembrie a anului 1998, la Primăria municipiului Miercurea-Ciuc se organiza gala de înfiinţare a fundaţiei. Iar înregistrarea oficială a fost pe 4 februarie 1999.

Potozky László spunea că în primele 8 luni au lucrat exclusiv pe Programul Dialog, având alte două filiale, una la Sibiu şi alta la Focşani. Asta până când s-au concretizat negocierile legate de Departamentul pentru Mediu. Fundaţia pentru Parteneriat a fost acceptată în familia acelui demers şi din acel moment, dintr-o organizaţie care derulase doar programe operaţionale, devenea o fundaţie finanţatoare.

Primele programe

„Şi am avut şi un fel de angajament din partea a trei fundaţii americane mari (German Marshall Fund, Charles Stewart Mott Foundation şi Rockefeller Brothers Fund), care au pus banii laolaltă şi au zis că cel puţin 6-9 ani o să ne sprijine până ce reuşim să ne dezvoltăm într-atât încât să fim capabili să accesăm şi alte fonduri, să ne facem relaţii şi cu alţi finanţatori internaţionali. Şi asta s-a şi întâmplat”.

Primul program derulat de fundaţie, care a şi durat aproximativ 15 ani, a fost Parteneriatul pentru Mediu, prin care se finanţau proiecte de mediu ale organizaţiilor neguvernamentale (fundaţii şi asociaţii) din România.

De asemenea, alături de organizaţiile soră din celelalte ţări (Hungary, Slovakia, Czech şi Polish Environmental Partnership Foundation, la care, între timp s-a adăugat şi Bulgaria), Fundaţia pentru Parteneriat (Romanian Environmental Partnership Foundation) a derulat proiecte comune, au învăţat unii de la alţii, în sensul în care dacă una dintre fundaţii începea un program interesant în ţara lor şi dacă se considera că acesta ar putea fi interesant şi ar putea fi fezabil şi în altă ţară, atunci se prelua know how-ul. Aşa s-a născut aproape în fiecare ţară, de la iniţiativa cehilor, iniţiativa de green ways (de drumuri verzi). În România a fost transpus Drumul Apelor Minerale (prin reconstrucţia băilor tradiţionale, cum a fost cea de la Şumuleu sau cele din Ciucul de Jos), Drumul Moştenirii Maramureşene şi alte câteva.

Parteneriatul cu organizaţiile filantropice şi trecerea la fondurile publice

Căpătând experienţă, Fundaţia pentru Parteneriat a început să lucreze şi cu fundaţiile filantropice din vestul Europei, una dintre acestea fiind DOEN – organizaţie olandeză care se bazează pe un sistem de loterie comunitară şi veniturile sunt folosite pentru a finanţa proiecte comunitare olandeze, dar şi din restul lumii, mai ales pe zona de mediu sau dezvoltare comunitară.

S-a reuşit intrarea şi în zona corporatistă şi astfel, alături de MOL România, s-a născut Programul Spaţii Verzi. Derulat deja de 16 ani, este cel mai vechi program corporatist de responsabilitate socială şi, având în vedere durata, se poate zice că acest parteneriat între o companie şi o fundaţie finanţatoare este unic în România.

Anul 2007 a reprezentat un punct de cotitură pentru Fundaţia pentru Parteneriat, păşind pe un alt nivel. Atunci a început să administreze şi fonduri publice. E drept, nu fonduri româneşti, ci străine. Este vorba de două fonduri majore: Fondurile Elveţiene şi Fondurile EEA (norvegiene, islandeze şi liechtensteineze) – din aceste ultime fonduri, Fundaţia pentru Parteneriat administra partea de mediu.

Potozky László ne spunea că până în prezent au fost trei cicluri de finanţare cu fonduri EEA (Norvegia, Islanda, Liechtenstein). La ultimul din acestea, România beneficiază de o sumă de aproximativ jumătate de miliard de euro, iar din aceasta 48 de milioane de euro reprezintă fondul pentru societatea civilă care este administrat de un consorţiu format din Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (probabil cea mai mare fundaţie finanţatoare din România care, de peste 25 de ani, finanţează tot ce înseamnă societate civilă, mai ales pe latura de democraţie, drepturi şi libertăţi), Fundaţia pentru Parteneriat plus alţi 3 parteneri (Centru de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Fundaţia PACT şi o organizaţie norvegiană, Frivillighet Norge). Din cele 48 de milioane de euro, partea pentru mediu şi filantropie este de 7 milioane de euro, care sunt distribuiţi de către Fundaţia pentru Parteneriat sub formă de granturi, cele mici având o finanţare maximă de 50.000 de euro, iar cele mai mari de 250.000 de euro.

Programele aflate în derulare

În prezent, Fundaţia pentru Parteneriat derulează trei programe. Programul ACF (Active Citizens Fund – de cetăţenie activă), Programul de Dezvoltare a Destinaţiilor de Ecoturism şi, probabil cel mai cunoscut program datorită conferinţelor de presă organizate anual, Programul Spaţii Verzi.

Programul Active Citizens Fund este cel amintit mai sus, finanţat prin fondurile norvegiene, aşa cum mai sunt cunoscute EEA.

Directorul ne spunea că prin acest program, Fundaţia pentru Parteneriat finanţează 53 de proiecte în valoare totală de 7 milioane de euro. Dintre acestea, 48 de proiecte sunt în derulare, iar 5 în faza de precontractare.

Este, afirma Potozky László, cel mai mare program pe care-l derulează în prezent, ca sumă, iar perioada de implementare este sfârşitul anului 2024.

Aşa cum scriam şi mai sus, Programul Spaţii Verzi se derulează de 16 ani. El cuprindea două componente: Spaţii Verzi Urbane şi Arii Naturale Protejate. Ca urmare a pandemiei, în acest an programul a suferit o schimbare, componenta Spaţii Verzi Urbane fiind înlocuită de Permacultură în zone urbane.

L-am întrebat care sunt primele concluzii legate de această nouă componentă. Ne spunea că sunt cel puţin 4-6 proiecte de succes, în care sunt implicaţi tineri.

„Din câte ştiu de la colegii care se ocupă de acest program, nu cred că ne-au înşelat aşteptările. Merită continuată pentru că este o iniţiativă foarte frumoasă, care prinde din ce în ce mai mult avânt ca nivel global.

Este o chestie frumoasă, nu neapărat prin prisma a ceea ce se produce, ci mai mult de clădire a comunităţii, de interconectare a oamenilor care se implică. Devine un grup care, la un moment dat, poate deveni parte din crema societăţii locale ca abordare, ca gândire, ca spirit”.

În cei 16 ani de când funcţionează Programul Spaţii Verzi au fost finanţate spre 700 de proiecte şi s-au acordat peste 9 milioane de lei.

Frumuseţea acestor proiecte este rezultatul uman

Am dorit să aflăm dacă din cele aproape 700 de proiecte au fost careva care au avut ceva atât de special încât să-i rămână în amintirea directorului Fundaţiei pentru Parteneriat.

Ne spunea că sunt multe, dar frumuseţea acestor proiecte este aceea că în ele sunt implicaţi mulţi tineri şi mulţi voluntari.

Potozky László explica că sumele alocate pentru un proiect nu sunt mari. Iniţial, finanţarea maximă ajungea la 20.000 de lei, iar acum pe componenta Permacultură în zone urbane se pot accesa până la 50.000 de lei pe proiect, iar pe Arii Protejate 35.000 de lei. Dacă se transformă în euro, înseamnă între 8.000 şi 10.000 de euro, ceea nu reprezintă o sumă mare. Însă ceea ce impresionează este numărul mare de participanţi care vin voluntari şi în special numărul mare de tineri implicaţi.

„Iarăşi o chestie care zic că este un rezultat extraordinar al acestui program este faptul că schimbă inclusiv soarta unui om. De-a lungul anilor am avut persoane, de exemplu profesoare, care cu puţină teamă, puţină indecizie s-au hotărât să se bage în asemenea proiect, să fie coordonatorul unui proiect de spaţii verzi la nivelul şcolii, în care au hotărât că amplasează şi refac tot ce înseamnă spaţiul curţii şcolare, care, din ceva ce era nu neapărat adecvat pentru spiritul acelei şcoli, l-au transformat într-o oază verde, cu locuri de joacă, cu tot ce trebuie să se simtă bine inclusiv corpul profesoral. Şi la doi ani după proiect o doamnă ne-a spus: Ştiţi care este cel mai mare efect al acestui proiect pe care ni l-aţi finanţat, pe lângă ce s-a obţinut prin el? Am prins curaj. Şi datorită acestui fapt am avut curaj să aplic să fiu directoarea şcolii. Şi am învăţat să aplic pentru proiecte, şi am mai făcut proiecte.

Pentru mine acestea sunt chestii pentru care merită să continui cu ele. Mici poveşti din zona urbană care sună bine şi te fac şi pe tine să mergi mai departe”, ne spunea Potozky László, directorul Fundaţiei pentru Parteneriat.

***

În partea a doua a materialului dedicat Fundaţiei pentru Parteneriat vom afla câteva amănunte despre programul de suflet al lui Potozky László. Este vorba despre Programul de Dezvoltare a Destinaţiilor de Ecoturism. Şi, într-adevăr, este unul despre care merită scris şi dat ca exemplu.

Tot în a doua parte vom vedea şi care sunt planurile de viitor ale Fundaţiei pentru Parteneriat.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii