Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Filosoful Kelemen şi crucea solară de tip celtic | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Societate » Filosoful Kelemen şi crucea solară de tip celtic
Filosoful Kelemen şi crucea solară de tip celtic

Filosoful Kelemen şi crucea solară de tip celtic

N-a trecut mult de la diversiunea aranjată de comisarii UDMR la Valea Uzului şi hop că se trezeşte geniul din Cârţa să acuze Ministerul Culturii că a aprobat „un simbol legionar” drept concept de artă pentru crucea de piatră ridicată în cinstea soldaţilor români care se odihnesc la Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului. Ce este Crucea pentru Kelemen Hunor? Un simbol legionar, nazist, că aşa l-a învăţat familia de politruci din care provine. Şi această acuză trebuie rostită tare, să audă Europa şi instituţiile sale, să audă Ierusalimul şi Institutul Wiesel – poate-poate se îndură careva să-i pedepsească pe românii din România, care tare-l încurcă pe dl preşedinte prin pura lor existenţă, darămite prin istoria lor, un picuţ mai veche decât prezenţa lui Árpád în Europa.

Obişnuit doar cu imaginea austeră a crucii catolice sau incitat de observaţia vreunui vigilent cu grade de la Oficiul Maghiarilor de Peste Hotare, preşedintele UDMR vrea să lase impresia că crucea solară de tip celtic a fost inventată de Codreanu ori Sima şi folosită drept simbol de mişcarea legionară (în treacăt fie spus, simbolul oficial legionar era crucea triplă reprezentând o reţea de zăbrele de închisoare ca simbol al martirului, denumită şi crucea Arhanghelului Mihail. O reproducem din necesităţi pur documentare, ca să nu sară din baie vreun Arus Zsolt că facem apologia mişcărilor de extremă dreapta).

Cruci celtice de diferite tipuri din Apuseni, Maramureș, Sălaj și zona locuită de români Negotin (Serbia)

Dar să vedem ce spun inşi mai pricepuţi decât Hunor despre acest simbol. În „Semne&Simboluri” de Claire Gibson (specializată în istorie, mitologie şi literatură) se zice, printre altele, despre crucea de tip celtic: „Este prezentată tipic ca o cruce (simbolizând credinţa creştină) cu braţele înscrise într-un cerc (puterea solară şi eternitatea), împreună însemnând unitatea dintre rai şi pământ”. Tot acolo se precizează că crucea de tip celtic datează din timpuri păgâne, când era un simbol de fertilitate şi viaţă, crucea simbolizând principiul masculin, iar cercul puterea feminină.

Nici în Dicţionarul de simboluri în 3 volume al lui Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant, în colaborare cu 16 specialişti de autoritate mondială care acoperă domenii cuprinse între astrologie, budism tantric tibetan până la cromatologie şi arta Extremului Orient, în care simbolistica stelei e descrisă pe 6,5 pagini, nu se aminteşte nimic despre asocierea vreunui simbol politic cu crucea de tip celtic.

Citindu-i părerea lui Kelemen despre acest tip de cruce, constat că, deşi zice că a făcut filosofia, dl preşedinte nu prea ştie ce-i acela simbol, care e semnificatul şi care semnificantul, în ce constă raportul dintre ele şi care-i distincţia dintre semn şi simbol. De pildă, steaua în cinci colţuri nu e simbolul comunismului, cum ar putea crede un politician care nu l-a citit pe Saussure, ci comunismul şi-a ales simbolul stelar. Pare acelaşi lucru, dar nu e deloc aşa – şi-n orice caz, nu steaua e vinovată pentru că simbolul ei preexista unui anumit sistem social.

Şi de această dată istoricul Marius Diaconescu îi arde o pleaftură peste bot propagandistului Kelemen: „Institutul Ellie Wiesel s-a pronunţat deja despre Crucea celtică folosită ca simbol creştin. Pentru o mai bună cunoaştere a problemei de către politicienii maghiari citez de la pagina 18 din cartea Ghid de coduri, simboluri şi însemne ale extremei drepte în România, scrisă în 2017 de Adina Babeş şi Ana Bărbulescu, ambele fiind cercetătoare ştiinţifice la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel: Utilizată ca simbol pre-creştin, crucea celtică poate fi întâlnită şi astăzi pe monumente funerare, troiţe sau porţi maramureşene de lemn, în acest caz neavând o semnificaţie de extremă dreapta” .

Biroul de presă al Patriarhiei Române confirmă faptul că nu se poate vorbi despre nici un simbol politic în cazul crucii amplasate de Primăria Dărmăneşti în cimitirul de la Valea Uzului, întrucât „pentru creştini, Sfânta Cruce face trimitere exclusiv la jertfa Mântuitorului Hristos, aşadar, nu poate fi confiscată ideologic şi nici atribuită vreunei mişcări. Pe lângă trimiterea simbolică la pătimirile Mântuitorului, Sfânta Cruce aşezată în cimitirul eroilor noştri ne aminteşte şi de jertfa lor pentru apărarea ţării şi a identităţii noastre creştine.

Orice specialist în artă populară poate confirma faptul că acest tip de cruce antedatează cu mii de ani fenomenul mişcării legionare la care s-a făcut referire.

Aşadar, nu poate fi vorba acolo de un simbol al vreunei mişcări, ci de o Sfântă Cruce, de tip celtic, model întâlnit în multe locuri din ţara noastră din cele mai vechi timpuri”.

Este important de reţinut că în tradiţia creştină, crucea celtică reprezintă şi Taina Sfintei Împărtăşanii. Sfântul Disc, pe care se săvârşeşte slujba Proscomidiei, are anume această formă a crucii celtice.

Potrivit unor istorici, numele de „valah” a aparţinut iniţial celţilor care locuiau în zona Transilvaniei. Istoricul V.D. Koroliuk argumentează că etnogeneza valahilor ar fi început în partea de vest a Daciei: Noricum (Austria), Transilvania şi Panonia, unde a locuit un număr important de celţi romanizaţi, de la care şi provine numele de „valahi”. Odată ce o mare parte din celţi romanizaţi s-au aşezat în Transilvania, în special în Maramureş, crucea celtică a devenit o parte a culturii populare româneşti, fiind cunoscută în calitate de „cruce maramureşeană”.

Ing. Ilie Tudorel a fotografiat, în 30 de localităţi din judeţele Maramureş şi Sălaj, peste 70 de cruci solariene de tip celtic. Cornel Nistea, cercetând zona Munţilor Apuseni, constată că rolul primordial al crucii este sacralizarea locului. O cruce postată la o intersecţie de drumuri, într-un anumit spaţiu exprimă legătura omului cu Dumnezeirea. Crucea îndumnezeieşte locul. „De reţinut – spune acesta – e că majoritatea acestor cruci sunt celtice, au în centrul lor discul solar şi motive arhaice: rozete, zigzaguri, calea şerpuită, funia împletită, coarnele berbecului şi alte motive care se găsesc pe diferite obiecte din gospodărie: furci de tors, lăzi de zestre, juguri, bâte, fluiere, codorişti de bici etc., toate exprimând o spiritualitate străveche, într-o stilizare artistică uimitoare, ce se poate constata cel mai expresiv pe ţesăturile şi cusăturile portului popular din zonă”.

Iar dr. Ana Dumitran afirmă: „Crucea celtică (crucea înaltă) este o cruce latină cu un inel, folosită în mai multe zone ale Europei, inclusiv în spaţiul românesc, dar mai ales în Irlanda şi Scoţia: două linii care se intersectează perpendicular în centrul unui cerc. Ea este adesea împodobită cu motive specifice (noduri) şi poate să fie reprezentată ca cruce-nimb cu braţe prelungite. Denumirea este una arbitrară, deoarece simbolul poate fi întâlnit la toate civilizaţiile, pe toate continentele”.

În ce-l priveşte pe dl Kelemen, ne amintim că aproape în acelaşi context l-a nominalizat pe generalul Chelaru că ar fi coordonat de la faţa locului acţiunile de la Valea Uzului, în timp ce acuzatul era de fapt la Tg. Ocna – şi va suporta un proces pentru asta. Faptul ne dă însă dimensiunea lejerităţii cu care acest individ lansează zvonuri pe piaţa politică şi a relativităţii cu care se raportează la realitate. Pur şi simplu omul nu respectă deloc adevărul şi transformă totul în propagandă. Din asta trăieşte, de altfel, ca şi primarul din Ciuc, plin-ochi de venin, care i-a invitat pe cetăţenii români al căror primar este la Festivalul muzicii vechi cu o insultă grosolană: „Am uitat că de o sută de ani sunteţi aici!”. Este motivul pentru care n-am fost la nici un concert al acestei ediţii, iar organizatorii, având atâţia oameni talentaţi şi inteligenţi, ar face bine să nu mai invite imbecili la conferinţele de presă, chiar dacă Primăria finanţează festivalul. O face din banii contribuabililor, nu din buzunarul lui Ráduly.

…Şi apoi, să pretinzi eliminarea crucii creştine de la Valea Uzului sub pretextul că e simbol de extremă dreapta, după ce ai pus ilegal busturi şi ai insistat în dezvoltarea cultului unor fascişti notorii, unii criminali de război, precum Wass Albert şi Nyírő József, ăsta da tupeu de udemerist!

În orice caz, e de reţinut cum, pe măsură ce Ungaria elabora acţiunea de contracarare a Centenarului românesc Trianon – 100, a crescut proporţional şi determinarea cu care Hunor, înconjurat de o puţin numeroasă gaşcă de antiromâni incorigibili, insistă să facă rău ţării în care s-au născut. Rău cât mai mare şi cât mai sonor posibil, că acesta e scopul propagandei: să aibă ecou.

Şi – în final: punem pariu că atunci când va pierde procesul cu generalul Chelaru, geniul din Cârţa se va plânge pretutindeni că este persecutat etnic?

M. GROZA

 

Comentarii:

comentarii

3 comments

  1. Dle Arus Zsolt, dvs., maghiarii, de ce nu respectați această OUG 137? O invocați doar când vă convine? Oricum, de la zootehnistul Kelemen de Cârța nu poți pretinde finețuri filozofice.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.