/* (c)AdOcean 2003-2016 */ /* (c)AdOcean 2003-2016, MASTER: winmedia_ro.Informatia_Harghitei.All_site */
Despre exportul de buşteni din Harghita şi din ţară (III): Micii producători se află în situaţia paradoxală de a-şi procura din ce în ce mai greu materia primă | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 17 septembrie 2021
Home » Economic » Despre exportul de buşteni din Harghita şi din ţară (III): Micii producători se află în situaţia paradoxală de a-şi procura din ce în ce mai greu materia primă
Despre exportul de buşteni din Harghita şi din ţară (III): Micii producători se află în situaţia paradoxală de a-şi procura din ce în ce mai greu materia primă

Despre exportul de buşteni din Harghita şi din ţară (III): Micii producători se află în situaţia paradoxală de a-şi procura din ce în ce mai greu materia primă

 Limitarea sau interzicerea exportului de buşteni şi cherestea ar putea determina reducerea exploatărilor ilegale, ar duce la crearea de locuri de muncă (1.000 mc de buşteni prelucraţi în judeţ pot crea, anual, 10 locuri de muncă) şi ar spori valoarea resursei silvice autohtone 

  Asociaţiile şi firmele din domeniu din judeţ, dar şi din ţară, au atras atenţia în nenumărate rânduri asupra aspectelor negative generate de acest fel de export 

  Autorităţile publice locale şi centrale, prin reprezentanţii lor, au declarat, şi nu o dată, că se impune adoptarea unei strategii care să aibă ca efect protejarea resursei silvice naţionale şi a mediului de afaceri autohton

 Un raport recent, realizat la nivelul Uniunii Europene, relevă faptul că România se află în primele trei ţări exportatoare de buşteni, destinaţia principală fiind China

 

 „(…) Exporturile româneşti de buşteni lasă industria autohtonă fără materie primă”

Într-o scrisoare publică comună a Asociaţiei Forestierilor (ASFOR) şi Asociaţiei Producătorilor de Mobilă (APMR) din România, făcută publică în urmă cu aproximativ 3 ani, se trăgea, de asemenea, un semnal de alarmă important şi, desigur, neluat în seamă. Forestierii şi producătorii de mobilă au avertizat autorităţile că exporturile româneşti de buşteni lasă industria autohtonă fără materie primă. De atunci au trecut câţiva ani şi… nimic. În condiţiile în care în urmă cu mai bine de 10 ani România a adoptat o strategie care interzicea exporturile de materii prime şi materiale cu grad redus sau zero de prelucrare, în special de buşteni, tocmai pentru ca valoarea adăugată să se obţină în ţară, prin prelucrare, şi nu în alte părţi. Totuşi, această strategie pare să fi fost uitată, pentru că exporturile de buşteni au avansat exponenţial fără ca vreo autoritate să ia măsuri. Chiar dacă principalele asociaţii patronale din industria lemnului trag un semnal de alarmă, autorităţile ridică din umeri. „Această conjunctură zonală determină o presiune suplimentară asupra resursei de materie primă lemnoasă pentru toţi operatorii din industria românească a lemnului şi determină atât creşterea preţurilor, cât şi reducerea activităţii unor operatori economici din domeniu”, se arăta în scrisoarea comună a patronatelor de profil. În analiza efectuată de adevărul.ro, unde se cita şi scrisoarea respectivă, se arată că această creştere a exportului din România se datorează faptului că Ucraina a interzis exportul de buşteni, iar Federaţia Rusă îl taxează cu 25%. Ceea ce a făcut ca lanţul de fabrici de mobilă al Chinei desfăşurat în apropierea graniţelor comune cu Federaţia Rusă şi Kazahstan să rămână fără obiectul ieftin al muncii. „Firesc, asiaticii s-au reorientat şi au găsit o sursă nesperat de bună: România. Iar românii, cu toată strategia de protejare a propriilor resurse naturale lemnoase şi chiar în situaţia că nu e tocmai în regulă să exporte astfel de materiale în afara Uniunii Europene, au început livrările”, se arăta în documentul citat.

 

 Borboly Csaba: Scopul nostru este să producem un produs finit, nu să vindem lemnul ca materie primă

Dacă până în acest moment am dorit să creionăm o imagine de ansamblu privind efectele exporturilor de materii prime din lemn, în continuare o să relatăm şi poziţia reprezentanţilor noştri, de la nivel de judeţ şi naţional.

Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a atras atenţia, nu o dată, că materia primă trebuie prelucrată în judeţ, opunându-se cu fiecare ocazie exportului de buşteni sau vânzării acestora către multinaţionale. „Scopul nostru este să producem un produs finit, să nu vindem lemnul ca materie primă. Pentru că valoarea adăugată la fiecare prelucrare este cu atât mai mare cu cât se ajunge la produsul finit. Dacă aici se va produce mobilier, atunci chiar că aceste locuri de muncă sunt binevenite pentru judeţul Harghita. Şi chiar vom putea să dezvoltăm judeţul, pentru că în programul de dezvoltare economică a judeţului este prevăzut acel obiectiv, cum că prelucrarea lemnului să fie ţinută aici, la nivel local. Şi chiar ar trebui să schimbăm şi mentalitatea, să construim din lemn şi să folosim mobilier din lemn”, a spus Borboly Csaba, răspunzând la o întrebare adresată de noi în urmă cu ceva timp. Şi dacă tot a fost amintită strategia de dezvoltare a judeţului, vom cita şi din aceasta. „Profilul economic prezintă o dependenţă puternică pe silvicultură şi prelucrarea lemnului. Importanţa cea mai semnificativă a producţiei industriale a judeţului aparţine de prelucrarea lemnului şi industria de exploatare bazată pe resursele de materii prime existente în teritoriu”.

Semnalele de alarmă trase de asociaţiile şi companiile din industria prelucrării lemnului au ajuns şi la demnitarii statului. Care nu o dată, în declaraţii publice, susţineau interzicerea, cel puţin pentru o perioadă, a exportului de buşteni. Însă, se pare, doar declarativ, pentru că nu s-a luat nici o măsură în acest sens. O să dăm şi două exemple. Vicepremierul Liviu Dragnea recomanda la Oradea, în urmă cu mai mult timp, „dorinţa legitimă a Guvernului” să se stopeze pentru o perioadă exporturile de buşteni şi de cherestea, în scopul susţinerii industriei lemnului din ţara noastră. Şi se referea nu numai la exportul în afara UE, ci chiar şi în alte ţări ale comunităţii europene. Declaraţia era făcută la finalul unei întâlniri cu prefecţii şi şefii de consilii judeţene din zonele de Nord-Vest şi Centru. Iar fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a agreat ideea, afirmând că ar trebui luată o măsură radicală de a interzice pentru doi-cinci ani exportul de buşteni şi cherestea, cu toate riscurile faţă de Bruxelles. „(…) Am vorbit cu premierul, dar avem constrângeri de la UE. Ar fi o decizie politică majoră, pentru că, din păcate, cantităţi foarte mari se exportă, în timp ce agenţii economici din ţară nu mai au lemn la preţuri care să le asigure competitivitatea”, spunea ministrul cu acea ocazie. Afirmaţie susţinută cu altă ocazie şi la Târgu-Mureş, când spunea că trebuie să trecem de la situaţia de exportator de materie primă – buşteni şi cherestea – la cea de exportator de produs finit – mobilă. Lucru susţinut şi de actualul ministru de resort. De altfel, ministrului delegat Doina Pană i s-a înmânat, în cadrul vizitei din judeţ din luna iulie a.c., o listă cu revendicările silvicultorilor şi prelucrătorilor din judeţ, prin intermediul CJ Harghita. Iar unul dintre punctele pe care s-a pus un accent deosebit tocmai acesta a fost: limitarea exporturilor de buşteni.

 

 Un alt beneficiu al limitării sau interzicerii prin lege a exportului de buşteni: când se prelucrează ca produs finit cantităţile folosite sunt mai reduse

Ceea ce înseamnă că tăierile ilegale vor fi mai reduse. Deoarece un mic proprietar nu poate cumpăra cantităţi mari de materie brută. Fie pentru că nu îl poate folosi deodată, fie din lipsa de lichidităţi. Astfel, chiar dacă proprietarii de păduri nu ar putea fi de acord cu această afirmaţie, ar fi şi un beneficiu pentru mediu. Trebuie evidenţiat aici că tăierile ilegale de arbori chiar sunt încurajate de exportul de buşteni. Pentru că, de exemplu, o firmă, cu un important capital, oferă un preţ mai bun decât prelucrătorii autohtoni. Şi cumpără cantităţi însemnate de buşteni. Ceea ce înseamnă pentru proprietarii de pădure un venit mai mare şi, cel mai important, imediat. Lucru care îi poate încuraja pe aceştia din urmă şi la tăieri ilegale.

 

 Platforma de la Gara CFR Miercurea-Ciuc, unul din locurile unde se încarcă containere cu buşteni cu destinaţia China

Şi dacă am ajuns la acest punct, un alt semn de întrebare se ridică în momentul în care vedem acele cantităţi de buşteni pe platforma de la Gara CFR din Miercurea-Ciuc. Care se pare că iau drumul tocmai către China. Întrebarea ar fi cât de active sunt instituţiile pe linie de control, având în vedere cantităţile mari manipulate aici şi faptul că este punctul de plecare către China. Ştiindu-se faptul că la cantităţi mari de buşteni, îmbarcate în vagoane, metrul cub de lemn poate fi destul de uşor „mânărit”. În condiţiile în care dacă la buşteni „se greşeşte” mărimea diametrului, să spunem cu doi centimetri, la o cantitate însemnată poate însemna zeci sau chiar sute de metri cubi. Ceea ce înseamnă că şi taxele cuvenite a se plăti statului sunt diminuate substanţial…

 

XXX

Cota de exploatare a Direcţiei Silvice Harghita pentru anul 2013, din păduri proprietate de stat (cu o suprafaţă totală de circa 24.000 ha), a fost de aproximativ 70.000 mc de material lemnos (în baza amenajamentelor silvice şi altor documentaţii de specialitate). Dacă se extrapolează la întreaga suprafaţă forestieră a judeţului (207.000 ha) putem estima că s-a exploatat, legal, o cantitate de aproximativ 500.000 mc. Vorbim despre cota de tăiere aprobată pentru ca pădurile să fie exploatate sustenabil. Iar dacă ne raportăm la această cantitate totală, înseamnă că aproximativ 15% din ea ia calea exportului sub forma buştenilor (în China) sau a cherestelei… Restul îl cumpără austriecii de la Holzindustrie.Judeţul Harghita importă mai mult decât exportă. Deficitul comercial, în 2013, a fost de aproximativ 1.000.000 de euro, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Dacă ne-am orienta spre producţie în detrimentul îmbogăţirii rapide şi dacă instituţiile statului şi-ar face treaba s-ar obţine avantaje pe toate segmentele vieţii sociale şi economice – creşterea numărului de locuri de muncă, protecţia resursei silvice, asigurarea posibilităţii exploatării durabile şi continue a acesteia, protecţia mediului înconjurător, creşterea contribuţiilor la bugetul judeţului, îmbunătăţirea condiţiilor de trai etc.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.