La Miercurea-Ciuc, ca în toată ţara: SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE

La Miercurea-Ciuc s-a găsit, prin abnegaţia şi eforturile membrilor Cenaclului „Buna Vestire”, a preşedintelui Ionel Simota, o modalitate extrem de inspirată de a cinsti cum se cuvine minunata noastră limbă românească. Cea care ne-a fost pavăză şi călăuză în evitarea rătăcirii noastre printre atâtea seminţii străine, care ne-au traversat ogoarele şi uneori ne-au stins vetrele. Pe lângă celelalte manifestări din program, un omagiu remarcabil adus limbii române cu această ocazie a fost noul volum de poezie, intitulat „Cântare şi tăcere”, a lui Ionel Simota.

La debutul întâlnirii au fost, mai întâi, cuvintele inspirate referitoare la limba românească ale lui Gigi Filip, prezentatorul manifestării, urmate de un mic recital al violonistei Lucia Neagoe, membră a cvartetului „Gaudeamus” din Braşov, care a încântat pe cei prezenţi, printre altele, şi cu minunata baladă a lui Ciprian Porumbescu, un fel de echivalent muzical al limbii noastre.

Despre semnificaţia sărbătorii limbii, dar şi despre versurile inspirate ale poetului Ionel Simota au vorbit cu căldură prof. Dorina Moraru Drăghici (Miercurea-Ciuc), prof. dr. Luminiţa Cornea (Sf. Gheorghe), Vasile Stancu (Sf. Gheorghe), Maria Grama (Sf. Gheorghe), redactor şef al ziarului ,,Mesagerul de Covasna”, Ştefana Gavril (Miercurea-Ciuc), ing. Ioan Roman (Bălan).

Aşa cum au remarcat unii dintre vorbitori, între limba română şi muzica populară românească există o legătură care dăinuie de când există cele două comori ale poporului român. De aceea microrecitalurile cuprinzând folclor românesc, susţinute de cele două talentate fete din Bălan, Iuliana Crăciun şi Diana Boţoni, nu numai că au încântat pe cei prezenţi, dar au dat sărbătorii un plus de autenticitate şi profunzime.

Minunata actriţă care este Camelia Paraschiv Katay, cea care a făcut din recitarea de versuri aproape un spectacol dramatic, şi-a asociat-o, de această dată şi pe privighetoarea folkului harghitean – am numit-o pe Andreea Suciu – rezultând, cu ajutorul poeziei lui Ionel Simota, un moment artistic la superlativ.

Plasticiana Cosmina Olteanu i-a delectat pe cei prezenţi cu o miniexpoziţie interesantă intitulată „Magia culorii”. Este clar că de o vreme încoace artista a migrat din domeniul unei grafici ultrasobre, de obicei în alb-negru, spre culori, şi încă dintre cele mai vii. N-am putea spune, în ciuda atractivităţii tablourilor create în noua fază, dacă noua manieră o avantajează sau nu. Probabil depinde de gust…

În volumul lansat cu această ocazie, Ionel Simota ne propune, cel puţin în unele din poezii, un stil nou pentru el, ca de pildă în „Poem autobiografic” sau în „Cântare Pământului”. Sigur, unii „superesteţi” ar putea strâmba din nas, dar, probabil, pe poet asta îl lasă rece, întrucât el posedă cele două ingrediente pentru ca tot ce-i iese de sub condei să fie poezie adevărată: talent plus meşteşug poetic!

În volum se găseşte „material” şi pentru gusturi hiperrafinate, ca de pildă acest minunat bibelou intitulat „Divin”,  atât de concentrat încât verbul nu şi-a găsit loc:

 

Amestec divin

Îngeri şi cai

Dumnezeu şi noi

Păsări şi cer

Aripi de vânt

Aripi de fier

Amestec divin

Sărut şi rouă

Trup şi iarbă

Culori şi lumini

Pentru mulţi

Pentru puţini

Amestec divin

Din preaplin.

 

Consemnare de ŞTEFAN DANCIU

Comentarii:

comentarii