Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Rezultatele inventarierii suprafeţelor agricole şi forestiere din judeţ şi concluziile ce se trag în urma acestui proces
Au trecut 24 de ani de când a apărut prima lege care reglementa procesul de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. În decursul acestor ani au fost numeroase scandaluri privind retrocedările ilegale. Şi vorbim de suprafeţe imense restituite, cel puţin dubios, dacă nu ilegal, atât de teren forestier, cât şi agricol, la nivelul întregii ţări. Acestea au culminat în ultima perioadă, când au început să iasă la suprafaţă tot felul de matrapazlâcuri făcute cu ajutorul unor parlamentari, primari, avocaţi, directori de instituţii cu atribuţii în domeniu etc.
Conform legii, până la 1 ianuarie 2016, procesul de restabilire a dreptului de proprietate a foştilor proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist trebuie să se încheie. Ceea ce e puţin probabil, ţinând cont că multe probleme încă există.
În continuare vom prezenta o analiză vastă, dar şi tehnică cu privire la procesul retrocedării în judeţul Harghita, în special începând cu apariţia Legii 165/2013. Analiza a rezultat în urma unei discuţii cu directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Harghita, Sorin Truţă, care este şi membru al Comisiei judeţene pentru restabilirea dreptului de proprietate. Astfel vom afla ce suprafeţe mai sunt disponibile în judeţul Harghita, care este necesarul şi care este diferenţa dintre cele două. De asemenea, care au fost şi sunt problemele întâmpinate, datorită cărora după 24 de ani încă sunt cereri nesoluţionate. De ce doar o suprafaţă foarte mică de teren din judeţ are planuri parcelare efectuate, fără de care, din 2010, nu se pot elibera titluri de proprietate. De ce emiterea de titluri de proprietate fără a avea amplasamentele bine delimitate au creat atâtea tensiuni în interiorul comunităţilor harghitene. Pe scurt, care au fost deficienţele care au creat un adevărat haos în procesul de retrocedare.
Comisiile locale de inventariere au trebuit să refacă documentaţiile
Pentru început, directorul OCPI a explicat evoluţia situaţiei inventarierii terenurilor odată cu intrarea în vigoare a Legii 165/2013.
„Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România instituia la articolul 6, aliniatul 1, un termen de 180 de zile în care comisiile locale pentru inventarierea terenurilor trebuiau să întocmească, conform normelor de aplicare a legii, situaţia terenurilor agricole, cu sau fără investiţii, şi forestiere aflate în domeniul public sau privat al statului, sau după caz a unităţilor administrativ-teritoriale care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială.
Această activitate de inventariere trebuia să se încheie în cursul lunii decembrie 2013. La 1 ianuarie 2014 trebuia să se reia procesul şi activităţile de reconstituire a dreptului de proprietate. Ştim foarte bine că în această perioadă a fost suspendată activitatea comisiilor locale de fond funciar şi comisiei judeţene, practic nu au putut fi emise titluri de proprietate.
Deşi la nivelul Comisiei judeţene Harghita a existat o foarte bună coordonare a comisiilor locale de inventariere şi au fost standardizate activităţile acestora, existând foarte multe îndrumări şi şedinţe de coordonare, comisiile de inventariere au fost nevoite să refacă documentaţiile rezultate după inventariere, urmare a adreselor Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor 189 din 28 martie 2014, respectiv 516 din 3 iunie 2014, prin care s-a clarificat modul de completare a anexelor la Legea 165 din 2013.
Conform articolul 6, alin. 4 din Legea 165, Comisia judeţeană de fond funciar avea obligaţia să centralizeze situaţiile întocmite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în termen de 30 de zile de la primirea acestora. Rezultatul centralizării trebuia să fie transmis Agenţiei Domeniilor Statului şi Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).
Comisia judeţeană pentru restabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Harghita a luat act de situaţia centralizatoare prevăzută la articolul 6, alin. 4 prin Hotărârea nr. 9 din 12.08.2015. Această situaţie centralizatoare a fost transmisă la Agenţia Domeniilor Statului şi ANRP. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a întocmit în conformitate cu articol 10, alin. 1, situaţia comparativă a cererilor şi disponibilului de teren pentru judeţul Harghita.
Această situaţie a rezultat în baza situaţiilor transmise de către comisiile de inventariere şi a situaţiilor cu necesarul de teren în vederea finalizării procesului de restituire transmise de către comisiile locale de fond funciar”.
Deficit mare de teren forestier: rezerva este de 16.889,51 hectare, iar necesarul de 41.523,65 ha
Potrivit inventarierii, la nivelul judeţului Harghita rezerva de teren agricol este de 173.307,85 hectare, iar necesarul este de 179.818,11 ha. Conform acestor date, deficitul este de 6.510,26 ha.
În ceea ce priveşte terenurile cu vegetaţie forestieră, rezerva este de 16.889,51 ha, iar necesarul este de 41.523,65 ha. „În condiţiile în care Romsilva mai are în administrare pe teritoriul judeţului o suprafaţă de 25.033,98 ha”.
Conform directorului OCPI, din situaţia centralizatoare a necesarului de teren în vederea finalizării procesului de restituire a terenurilor realizată de către comisiile locale de fond funciar rezultă suprafeţele acoperite cu titluri de proprietate eliberate până la momentul intrării în vigoare a Legii 165/2013. Astfel, pentru terenuri agricole este acoperită cu titluri de proprietate o suprafaţă de 185.963,24 ha. Iar pentru terenuri cu vegetaţie forestieră este acoperită o suprafaţă de 182.045,03 ha.
Au fost întocmite procese verbale pentru care nu au fost eliberate titluri de proprietate pentru o suprafaţă de 17.849,19 ha teren agricol şi 16.627,98 ha vegetaţie forestieră.
Situaţia suprafeţelor validate de către Comisia judeţeană cu privire la întinderea dreptului şi care nu erau puse în posesie la data apariţiei Legii 165/2013 se prezenta astfel: 124.366,92 ha teren agricol şi 15.666,93 ha teren cu vegetaţie forestieră.
Suprafeţele totale înscrise în cererile care nu au fost analizate şi validate de către comisiile locale de fond funciar până la momentul apariţiei Legii 165/2013 sunt de 10.176,73 hectare teren agricol şi de 9.228,71 ha teren cu vegetaţie forestieră.
Totodată, în situaţia centralizatoare a necesarului de teren au fost evidenţiate şi terenurile din zona necooperativizată pentru care nu au fost depuse încă cereri în suprafaţă totală de 27.425,24 ha.
„Astfel, suprafaţa de 179.818,10 hectare, care reprezintă necesarul de teren agricol la nivelul judeţului, a rezultat din însumarea suprafeţelor înscrise în procesele verbale de punere în posesie pentru care nu au fost eliberate titluri de proprietate cu suprafeţele validate şi nepuse în posesie şi cu suprafeţele pentru care nu au fost depuse cereri în zona necooperativizată.
Suprafaţa totală cu necesarul de teren forestier de 41.523,65 ha a rezultat din însumarea suprafeţelor înscrise în procesele verbale de punere în posesie pentru care nu au fost eliberate titluri de proprietate cu suprafeţele validate şi nepuse în posesie şi cu suprafeţele din cererile aflate în curs de soluţionare la comisiile locale de fond funciar”, a explicat Sorin Truţă.
„Este de remarcat faptul că la nivelul judeţului Harghita există o suprafaţă foarte mare validată de către Comisia judeţeană de fond funciar şi nepusă în posesie de către comisiile locale de fond funciar”, a continuat acesta.
Numai o suprafaţă de 61.254 de hectare este acoperită cu planuri digitale parcelare
Directorul OCPI Harghita a evidenţiat, totodată, faptul că „din suprafaţa totală de 185.963,24 ha teren agricol şi 182.045,03 ha teren forestier (n.n. – terenuri acoperite cu titluri de proprietate), numai o suprafaţă de 61.254 de hectare este acoperită cu planuri digitale parcelare”.
În continuare, Sorin Truţă a explicat cadrul legislativ, dar şi importanţa existenţei planurilor digitale parcelare în momentul emiterii titlurilor de proprietate.
„În conformitate cu prevederile art. 34 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin HG 131/1991, în baza documentaţiilor înaintate de comisiile locale, Comisia judeţeană, după operaţiunea de validare, emitea titluri de proprietate.
În conformitate cu prevederile art. 35 din acelaşi Regulament, în baza titlului de proprietate eliberat, pe baza opţiunii exprimate în scris de fiecare proprietar, comisiile locale procedau la delimitarea zonelor teritoriale în care urmau să fie puşi titularii.
În conformitate cu prevederile art. 38 din acelaşi Regulament, după punerea în posesie a tuturor proprietarilor, până la finele anului Oficiul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului avea obligaţia să redacteze un plan de situaţie cu noua parcelare a teritoriului şi cu numerotarea topografică corespunzătoare, în două exemplare, din care un exemplar ar fi trebuit să rămână la acesta, iar unul să fie predat primăriei cu proces-verbal.
Numai urmare a apariţiei HG nr. 1172 din 2001, prin care a fost aprobat un regulament privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor s-a stabilit că documentaţiile pe care le înaintează comisiile locale către Comisia judeţeană pentru emiterea titlurilor de proprietate trebuie să cuprindă anexele validate, planurile parcelare, procesele verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor. Regulamentul care este în prezent în vigoare, aprobat prin HG nr. 890 din 2005, prevede un conţinut identic al documentaţiei necesare pentru emiterea titlurilor de proprietate cu cel prevăzut cu HG nr. 1172 din 2001”, a spus directorul OCPI Harghita.
O suprafaţă foarte mare pentru care au fost eliberate titluri de proprietate nu are reprezentare grafică în planurile parcelare
Mai departe, Sorin Truţă a explicat situaţia la nivelul judeţului Harghita. „În vederea întocmirii proiectelor parcelare, măsurătorile au fost realizate de către specialişti în măsuri topografice, angajaţi ai OCPI Harghita, desemnaţi prin deciziile/ordinele prefectului judeţului Harghita să facă parte din componenţa comisiilor locale pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor. O parte din datele rezultate din activitatea de măsurători topografice erau actualizate şi stocate pe suporturi magnetice, urmare a prelucrării în format electronic de către specialiştii desemnaţi. Suprafaţa de 61.254 ha acoperite cu planuri parcelare în format digital a rezultat din această activitate.
După cum se poate observa din cifrele prezentate, se constată că o suprafaţă foarte mare pentru care au fost eliberate titluri de proprietate nu are reprezentare grafică în planurile parcelare”.
Din acest motiv, cum am arătat şi în alte numere ale ziarului, au luat naştere şi persistă încă situaţii cel puţin aberante. Adică oamenii aveau titluri de proprietate, dar nu ştiau, conform documentului, unde sunt suprafeţele de teren ce li s-au restituit.
(În partea a doua a acestui articol vom prezenta, printre altele, cauzele care au condus la această situaţie în judeţul Harghita şi care este situaţia actuală. Dintre cauze, o să amintesc acum doar faptul că documentaţiile pentru redactarea titlurilor de proprietate care sunt transmise Oficiului de Cadastru conţin foarte multe erori ori că uneori întregul dosar care însoţea cererea de retrocedare nu există în evidenţele comisiilor locale de fond funciar.
De asemenea, vom vedea şi care este poziţia prefectului judeţului Harghita cu privire la motivele care au dus la întârzierea finalizării procesului de restituire a proprietăţilor)
Şt. PĂTRÎNTAŞ
