Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Din acest an, localităţile şi firmele de salubritate sunt obligate să pună la dispoziţia oamenilor posibilitatea reciclării selective. Cetăţenii, pe de o parte, ar trebui ca acasă să nu mai pună toate resturile într-un singur sac pe care să-l ducă la tomberon, ci să sorteze deşeul pe categorii: hârtie, plastic, sticlă, menajer. Pe de altă parte, firmele de salubritate şi autorităţile locale trebuie să le ofere oamenilor locurile unde aceste deşeuri selectate să poată fi duse, apoi să le ridice tot selectiv. Din păcate, în multe localităţi din ţară se pare că sistemul de colectare selectivă a deşeurilor are multe carenţe de funcţionare.
În Subcetate, primarul comunei, Ion Rizea, recunoştea că nu este totul făcut. Însă „sunt paşi buni” şi se speră ca totul să funcţioneze mai bine din toamnă, atunci când se doreşte organizarea unei adunări cetăţeneşti în care să se discute cu oamenii din localitate despre colectarea selectivă, despre construcţii şi despre procesul de cadastrare. Şi aceasta pentru că oamenii încă nu s-au obişnuit să colecteze deşeurile selectiv, să se dezveţe de obişnuinţa, ori chiar de nepăsarea, de a pune totul la grămadă.
Dar până atunci, primăria a luat câteva măsuri pentru ca şi în comună să se colecteze selectiv.
„Am făcut nişte insule de colectare a PET-urilor, în special, şi a celorlalte feluri de plastic. Adunăm de la societăţile comerciale cartoanele, sticlele, PET-urile. În zona târgului avem un spaţiu unde ducem ce strângem selectiv. Firma cu care avem contract ne pune la dispoziţie saci din rafie, de câte 2 metri cubi, iar atunci când se umple, îi chemăm să-i ridice”, spunea Ion Rizea.
„Vrem să facem mai mult decât acum – continua acesta. Important este să reuşim noi, până la urmă, să-i atragem pe cetăţeni să facă lucrul acesta. Iar partea aceea de educaţie, de a nu mai arunca peste tot orice am la îndemână – ambalaje de tot felul – trebuie făcută în primul rând acasă, la şcoală. Sigur că şi noi trebuie să o facem, dar posibilitatea de a avea un contact direct cu cetăţenii este, practic, nulă. Eu m-aş bucura să am un post de televiziune sau radio local, să le spun cetăţenilor ce facem astăzi, ce am făcut ieri, ce vrem să facem mâine şi ei cu ce ar trebui să vină să ne sprijine şi lucrurile să meargă bine”.
O mână de ajutor şi de la persoanele asistate social
O mână de ajutor în colectarea deşeurilor, dar şi în alte munci, vine şi de la persoanele care primesc ajutor social şi care sunt obligate ca pentru acesta să presteze muncă în folosul comunităţii.
Din cele 39 de persoane care primesc ajutor social, doar 17 sunt şi obligate să presteze muncă în folosul comunităţii. Iar de-a lungul timpului, pentru că mulţi au renunţat la muncă, în special vara, când câştigă mai mult din culesul ciupercilor şi a fructelor de pădure, din cei 17 au mai rămas în plată doar 8.
„Cei care sunt în plată sunt, în general, la muncă necalificată: deszăpeziri, curăţări de gheaţă pe timp de iarnă; golirea coşurilor de gunoi stradal şi selectarea deşeurilor, decolmatări de şanţuri, curăţarea marginilor drumurilor de vegetaţie, cosit de iarbă în zona centrală, tăiat de lemne şi apoi punerea lor în magazie pentru instituţii, încărcări/descărcări de materiale etc.”, a spus primarul.
LIVIU C.
