De vorbă cu Korodi Attila, despre prima jumătate de mandat la conducerea municipiului Miercurea-Ciuc (I) | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 13 iunie 2024
Home » Societate » De vorbă cu Korodi Attila, despre prima jumătate de mandat la conducerea municipiului Miercurea-Ciuc (I)
De vorbă cu Korodi Attila, despre prima jumătate de mandat la conducerea municipiului Miercurea-Ciuc (I)

De vorbă cu Korodi Attila, despre prima jumătate de mandat la conducerea municipiului Miercurea-Ciuc (I)

„Zona Szécseny, încet-încet, va ajunge să aibă acea infrastructură care trebuie”

Au trecut deja doi ani de la ultimele alegeri locale, ceea ce înseamnă jumătate de mandat. Aceste alegeri, în unele localităţi, au însemnat şi schimbarea, fie că vorbim de una politică, fie doar a oamenilor, rămânând formaţiunea politică. Aşa a fost şi cazul municipiului Miercurea-Ciuc unde, după 16 ani (4 mandate), funcţia de primar a fost preluată de o altă persoană – Korodi Attila – dar tot din partea UDMR.

Cu actualul edil am avut ocazia să stau de vorbă pentru a analiza prima jumătate de mandat.

Au fost depuse proiecte în valoare de aproape 200 de milioane de lei

– Sunt proiectele majore care au fost începute de vechea administraţie – aici mă refer în special la Planul de Mobilitate, la amenajarea zonei adiacente ştrandului de la Băile Miercurea – dar şi proiecte proprii.

Şi aş dori să le luaţi separat. Cele preluate de la vechea administraţie în ce stadiu se află? Şi care sunt principalele proiecte proprii pe care le-aţi început?

– Proiectele pe care le-am preluat continuă şi le facem, pentru că sunt lucruri strategice pentru oraş. Una din acuzele care au fost făcute în perioada de precampanie a fost că noi nu o să avem capacitatea şi o să şi abandonăm aceste proiecte. Nu! Invers! Am întărit capacitatea instituţională ca să le ducem mai departe şi am şi îmbunătăţit proiecte, cum este, de exemplu, podul, unde au fost deficienţe pe partea de proiectare şi a trebuit să avem intervenţii astfel încât să fie corectate.

Pentru noi, proiectele finanţate prin fonduri ale Uniunii Europene sunt prioritare pentru că acoperă zone care sunt necesare dar nu ar avea surse de finanţare. Pe lângă acestea, pe Planul de Mobilitate, care înseamnă axa de intrare Vest – centru avem podul, strada Harghita, o parte care a fost abordată pe zona Kossuth Lajos (despre care merită să mai spunem că a fost abordată de proiect, dar e imposibil de autorizat din cauza Planului Urbanistic Zonal central). Strada Kossuth 2, de exemplu, a fost reabilitată anul trecut şi acesta prin programul nostru anual de mentenanţă a infrastructurii rutiere. Achiziţia de autobuze este în vigoare, autobuzele se produc, primele o să fie livrate până la sfârşitul anului. Sunt lucruri care sunt prioritate şi pe care le facem.

Dar am dorit să spunem şi ce se va întâmpla după. La ora actuală putem vorbi de aproape un volum de 200 milioane de lei, care sunt deja proiecte depuse sau proiecte noi deja acceptate – vedem proiectele pe Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, unde aducem în oraş 43 de milioane de lei pe dezvoltarea infrastructurii rutiere – dar vorbim în primii doi ani de un buget de 9 milioane de lei pentru mentenanţa drumurilor actuale, care înseamnă recalibrări, refacerea unor drumuri strategice din oraş, cum este zona Iancu de Hunedoara sau zona Patinoar, Eroilor, Kossuth 2, Revoluţiei din Decembrie, partea superioară a străzii Szék.

Avem un proiect depus, la care aşteptăm rezultatul final, pentru dezvoltarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale pentru zonele rămase neacoperite: Szécseny, Ciba şi Cioboteni.

Proiecte depuse pentru reabilitarea termică a blocurilor şi la POR (Programul Operaţional Regional) şi la PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), unele adjudecate pozitiv, altele intrate în procedura în care aşteptăm adjudecarea rezultatului final.

Deja am făcut paşi, care înainte erau inexistenţi, în politicile publice ca să începem o colaborare pe zona metropolitană mai serioasă şi ca produs al acestei colaborări, pe lângă înscrierea în asociaţia de dezvoltare intercomunitară, deja am depus un proiect pe autobuze electrice (10 autobuze şi cu staţii de încărcare aferente – n.a.) la PNRR pentru primul inel al zonei metropolitane. O să fie pe achiziţie publică centrală.

Am creat, ca după aceea să putem merge mai departe pe proiecte de finanţare, o companie de management pentru infrastructura de sport a oraşului pe modelul de la Sfântu Gheorghe. Asta înseamnă eficientizarea cheltuirii banului public pe această zonă de management, dar şi o abordare mult mai raţională pe ce trebuie făcut pentru eficientizare energetică, utilizare eficientă a acestor infrastructuri.

Deci, foarte multe zone au primit o energie nouă în abordările municipiului.

Am început şi programul cadastral pentru oraş şi importante zone agricole deja primesc în primăvară intabulările. E foarte important, nimeni n-a făcut aşa ceva la nivelul oraşului Miercurea-Ciuc şi, probabil, în anii următori o parte semnificativă a zonelor agricole vor fi cadastrate cum se cuvine şi intabulate.

– Aş dori să ne amintim şi să vă referiţi puţin la schimbările pe care le-aţi făcut în prima parte a mandatului. Schimbări care nu sunt majore, dar pot însemna mult pentru comunitate. Mă refer aici la faptul că aţi redeschis primăria către cetăţeni şi aţi îndepărtat steagurile negre care erau arborate în oraş.

– În primul rând, instituţiile primăriilor trebuie să fie instituţii deschise şi să fie instituţii care sunt deschise doleanţelor sau necesităţilor comunităţilor. Primul pas a fost deschiderea acestei clădiri pentru că sub umbrela COVID, până la urmă a fost închisă nejustificat.

Dar nu ne-am oprit aici, am deschis a doua instituţie a primăriei – centrul de relaţii cu publicul, unde s-au mutat trei direcţii importante (Urbanismul, Taxe – Impozite şi Evidenţa Populaţiei), cu tot cu casierie, care au contact permanent cu populaţia. O clădire care, cu intenţii bune, a fost achiziţionată pentru acest sens şi după o investiţie de un an de zile a fost deschisă şi acum se vede că a fost o decizie bună pentru că am făcut acel pas.

Pe de altă parte, am refăcut şi partea digitală. Avem un site nou, în două limbi, performant, după necesităţile deceniului actual, pe care an de an îl vom îmbunătăţi cu servicii digitale accesibile.

Aţi pomenit de steagurile negre. Eu am spus foarte clar: întotdeauna există un moment al protestului, există un moment al exprimării unor opinii diferite, dar nu poţi să construieşti o comunitate, un oraş, numai pe aceste elemente. Întotdeauna când e momentul să protestezi – protestează, când e momentul să construieşti – construieşte şi niciodată să nu stai pe loc. Asta e deviza mea.

Anul viitor ar putea demara lucrările la reţeaua de canalizare în Szécseny

– Aş dori să vorbiţi despre zona Szécseny. Acolo, în special cei care locuiesc permanent, sunt nemulţumiţi de faptul că nivelul impozitelor este similar cu cel din oraş, deşi nu beneficiază de canalizare, de apă şi curent.

Total greşit. Noi venind la primărie, am promis comunităţii Szécseny câţiva paşi importanţi, dar asta priveşte şi celelalte comunităţi mărginaşe ale oraşului.

În primul rând, deja în semestrul 1, am refăcut sistemul de impozitare al oraşului. Cei care la ora actuală nu au facilităţi plătesc impozit radical mai puţin faţă de cei care au infrastructură. Nu depinde de zona centrală sau periferică, depinde de infrastructură; unde n-ai apă, asfalt, curent, gaz, impozitul este mult mai mic. Şi asta se vede în Szécseny. Dar nu acesta este scopul de a avea impozite mai mici, ci scopul e să-i ajutăm pe cei din Szécseny să crească.

A fost un proces foarte îndelungat, în colaborare cu Prefectura, şi în sfârşit avem în Szécseny nume de străzi. Nume de străzi care deja au în spate străzi întabulate – acolo primăria nu a avut nici un metru pătrat de domeniu public întabulat. Noi, numai prin activitatea noastră, în 2021-2022, am abordat 342.000 de metri pătraţi în diferite proceduri şi deja sunt întabulaţi 287.000 de metri pătraţi. Sunt sume imense, proceduri complicate, proceduri care înainte nu existau.

Până la urmă, Szécseny era o zonă uitată, neadministrată, declarată zonă turistică, dar nefiind zonă turistică, ci zonă locuibilă şi noi am făcut paşii ca să ajungem mai aproape să putem să aducem acolo investiţii. Am câştigat pentru Szécseny, pe „Saligny”, un proiect de investiţii pentru drum asfaltat; acesta îl vom trece la implementare când deja proiectul pe canalizare va fi într-o fază matură, aproape finalizat. Avem depus pentru o reţea de gaze un proiect la care aşteptăm rezultatul, dacă e sau nu acceptat ca finanţare.

Pe POIM, chiar dacă e foarte complicat, am moştenit un proiect imens al judeţului Harghita, de 200 de milioane de euro, dar cu foarte multe probleme în pregătire, cu foarte mult dialog cu Bucureştiul, cu modificări legislative pentru a fi finanţabile. Cu efortul acesta, zilele acestea ajungem la final, pentru ca Studiul de Fezabilitate refăcut al investiţiei de apă-canal să fie depus din nou la Bucureşti. Şi atunci ajungem mai aproape de semnare de contract. Paralel se lucrează la documentaţiile tehnice pentru achiziţie publică pentru investiţia din Szécseny, pentru apă în Ciba. Tot în Ciba, pentru reţeaua de canalizare, vom depune un proiect, în cursul lunii noiembrie, prin PNRR.

Zonele acestea nu au fost uitate, dar am plecat de la un nivel nu zero, ci minus faţă de ce trebuie să aibă.

Zona Szécseny, încet-încet, va ajunge să aibă acea infrastructură care trebuie.

În sfârşit, Electrica a înţeles doleanţele oamenilor. Acolo va începe Electrica să facă un studiu de fezabilitate, dacă acesta spune că este finanţabil peste 80% atunci fac ei investiţia, dacă e finanţabil cu peste 50%, atunci diferenţa o finanţăm noi, de la primărie. Dar zona aceea trebuie să aibă reţea electrificată corespunzătoare.

Următorii ani de zile vor însemna o schimbare radicală.

Şi am mai început un proces. Prin deciziile privind mecanismul de impozitate al oraşului, am legat nivelul de impozitare la nivelul infrastructurii existente. Mai e un pas pe care trebuie să-l facem pentru Szécseny: acela ca prin Planul Urbanistic Zonal pe care-l refacem, să declarăm cartier de locuinţe şi nu turistic, pentru ca tot ce înseamnă dezvoltare urbană a zonei să fie în acest spectru. Procedura a fost lansată de către biroul arhitectului şef.

– Ziceaţi că asfaltarea o veţi face, ceea ce e şi normal, după ce finalizaţi canalizarea. Când preconizaţi că se va finaliza canalizarea?

– Pe canalizare, dacă Harvíz poate să ţină elanul propriu pe care şi l-a impus, după re-re-refacerea studiului de fezabilitate la nivel judeţean, licitaţia fiind anul viitor, dacă se declară un câştigător, anul viitor deja buldozerul o să intre în cartier.

– Tot în zona Szécseny, anii anterior au fost strânse sume de bani, undeva la 500 de lei, pentru conectarea la viitoarea reţea.

– Banii sunt depuşi, nominal, într-un cont bancar. În momentul în care se semnează contractul cu Bucureştiul, vine partea de implementare. Banii aceştia vor fi utilizaţi ca să fie adusă aducţiunea până în case.

***

În a doua parte a interviului veţi putea afla de ce nu s-a putut repara strada Inimii, porţiunea de vreo 130 de metri de lângă biserică, situaţia unor blocuri care au fost reabilitate energetic, dar care par a fi abandonate, nefiind făcute încă reparaţiile, despre priorităţile pentru următorii doi ani. De asemenea, după doi ani la conducerea municipiului, vom afla cum vede Korodi Attila activitatea în administraţia publică centrală (Parlament, Guvern) şi în cea locală (primărie).

Consemnare de Liviu C.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.