Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Dacii au ajuns la Colegiul Naţional „Octavian Goga” | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Învățământ » Dacii au ajuns la Colegiul Naţional „Octavian Goga”
Dacii au ajuns la Colegiul Naţional „Octavian Goga”

Dacii au ajuns la Colegiul Naţional „Octavian Goga”

În cadrul unei lecţii deschise, elevii au putut afla mai multe informaţii cu privire la daci şi la cetăţile din zona Harghita – Covasna

 

Dan Ştefan şi Dan Buzea, ambii arheologi în cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) din Sfântu-Gheorghe, au fost vineri la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Miercurea-Ciuc pentru o scurtă prezentare a perioadei dacice clasice, dar şi pentru a prezenta rezultatele din cadrul proiectului ZBOR – Ziduri, Bastioane, Oraşe, Ruine şi, astfel, de a-i aduce pe elevi aproape de cetăţile dacice din estul Transilvaniei.

Au fost două ore la care au participat atât elevi de liceu, cât şi de şcoală generală, aceştia având ocazia să urmărească mai multe filme, însoţite de explicaţiile arheologului Dan Ştefan, despre Cetatea Zânelor. Filmul despre războaiele dintre daci şi romani, creat pentru Muzeul din Zalău, a oferit detalii despre armamentărie, despre războinici, dar a creionat şi ultima revoltă a dacilor. Într-un alt film s-a vorbit despre partea estică a Transilvaniei în timpul Daciei romane, trecându-se şi prin conceptul de graniţă romanică. În final au fost prezentată, pe scurt, cercetarea cetăţilor dacice din estul Transilvaniei – Cetatea Fetei, Cetatea de la Cernat, Castrul Olteni, Drumul Turiei.

„Sunt două lecţii pe care am încercat să le punem împreună – spunea Dan Ştefan. În primul rând, a fost o prezentare a perioadei dacice clasice – aceasta ar fi tema unei prime lecţii deschise. În partea a doua am încercat să arătăm nişte rezultate recente pe care aproape le-am finalizat în cadrul unui proiect care se numeşte ZBOR – Ziduri, Bastioane, Oraşe, Ruine şi mai departe putem spune, mai aproape de cetăţile dacice din estul Transilvaniei, implementat de către Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, co-finanţat de către Administraţia Fondului Cultural Naţional”.

Referitor la proiect, Dan Ştefan spunea că în cadrul acestuia se pot distinge cel puţin două componente: una de documentare în teren asupra unui element de patrimoniu care are valoare de brand şi turistic şi cultural şi alta de promovare a patrimoniului.

Legat de prima componentă, cea de documentare în teren, acesta afirma că patrimoniul avut în vedere, în speţă cetăţile dacice din estul Transilvaniei, este „relativ neglijat”.

„Este ciudat să afirmi că este o componentă neglijată – explica Dan Ştefan – pentru că în foarte multe ocazii (în mediul academic, în politici culturale, în manifestări) se pomeneşte într-un fel sau altul despre aceste cetăţi. Realitatea, însă, este că cunoaşterea acestui patrimoniu este extrem de inegală: sunt cunoscute mai bine câteva dintre aceste cetăţi – Cetatea Zânelor de la Covasna, unde se fac cercetări deja de două decenii, grupa de cetăţi de la Jigodin – şi… cam aici ne-am oprit cu marile săpături sau marile cercetări. Celelalte sunt cunoscute din mici sondaje făcute în anii ’50-’70, foarte puţin după anii ’90 încoace sau deloc”.

Iar una dintre principalele probleme legate de aceste cetăţi, continua arheologul de la MNCR, este aceea de a le încadra corect din punct de vedere cronologic. Pentru că… „Aceste fortificaţii sau aceste situri nu au fost ocupate prima dată în epoca dacică. Numeroase dintre ele au fost folosite chiar din perioada neolitică, apoi în epoca bronzului, în prima vârstă a fierului şi uneori ocupate doar de către daci şi mai avem un nivel important în epocă medievală. În condiţiile în care nu sunt săpături minuţioase realizate nu putem să încadrăm corect fortificaţia, nu putem să spunem cu certitudine dacă este un sit fortificat doar în perioada medievală (de exemplu) care suprapune o aşezare dacică nefortificată. Aici, de exemplu, există doar argumente logice. Până acum noi nu cunoaştem aşezări nefortificate dacice pe înălţimi. Deci, ar fi o surpriză, ceva nou să efectuăm săpături şi să vedem că prima fortificare a unui sit să fi fost doar în perioada medievală”, explica Ştefan.

Acesta mai spunea că revizitarea şi, uneori, chiar regăsirea unor cetăţi menţionate în literatura de specialitate era importantă şi pentru că unele dintre ele nu pot fi localizate precis. De exemplu, pe Valea Crişului, imediat la nord de Sfântu-Gheorghe, este menţionată o cetate; locul a fost vizitat de mai multe ori de către arheologi, dar din cauza vegetaţiei (un adevărat hăţiş), nu s-au găsit urme în teren. Astfel, „până când săpătura nu confirmă existenţa sitului rămâne doar o ipoteză că locul respectiv ar putea să fie”.

 Promovarea patrimoniului

În cadrul celei de-a doua componente a proiectului, cea de promovare a patrimoniului, a fost realizat un atlas digital găzduit de site-ul ironageatlas.net4u.ro. Pe lângă acesta, s-a făcut şi o expoziţie itinerantă de postere care, în perioadele de extrasezon, va ajunge şi în zone turistice, dar va fi găzduită şi de muzeele partenere MNCR, cum sunt cele din Braşov sau Buzău. Tot pentru promovare au fost create şi producţii de tip tur virtual sau filme documentare de genul celor prezentate elevilor de la Colegiul Naţional „Octavian Goga”.

În acelaşi timp, la sediul MNCR din Sf. Gheorghe a fost realizată o expoziţie foarte interesantă care are ca temă principală epoca bronzului şi un sit foarte important pentru neolitic şi epoca bronzului – cel de la Păuleni-Ciuc.

„Expoziţia este una de foarte bună calitate şi deja a ocupat tot spaţiul pe care l-am avut la dispoziţie – spunea Dan Ştefan. Acesta este unul dintre motivele pentru care încercăm să ne manifestăm dincolo de expoziţia permanentă cu lecţii deschise, cu evenimente pe care le punem la punct, cu producţii pe care încercăm să le realizăm şi care vin ca un complementar faţă de expoziţia de bază. Şi, din ce în ce mai mult, ne pregătim pentru o lume virtuală, o lume în care există şi avantaje (ideea că spaţiul nu mai este o limită, în spaţiul virtual putând să te extinzi mult mai mult) şi dezavantaje (superficialitatea care caracterizează toată această abordare)”.

LIVIU C.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.