Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Nici un reprezentant al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni nu a mers la adunarea românilor de peste graniţe de la Izvoru-Mureşului
O slujbă oficializată, ieri, de ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Harghitei şi Covasnei,la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” a marcat debutul ediţiei din acest an a Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului. Este a doua ediţie de când organizatorul principal este Centrul Cultural Topliţa, în colaborare cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi Centrul de Studii Covasna şi Harghita.
„Am început aceste cursuri, aceste întâlniri de la Universitatea de Vară – spunea ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Harghitei şi Covasnei – cu o sfântă rugăciune, arătând că peste tot este puterea lui Dumnezeu şi dacă din punct de vedere social avem anumite relaţii între noi şi între state, trebuie să existe permanent o relaţie între neamul nostru românesc şi Dumnezeu. (…) Să dea Dumnezeu să puteţi dezbate frăţiile voastre şi cei care veţi participa din diferite eşaloane superioare ale statului român, pentru a cunoaşte la toate nivelele starea românului care este în minoritate”.
ÎPS Ioan făcea o comparaţie între soarta românilor din străinătate care îşi pierd tot mai mult identitatea, dar şi cea a românilor din această zonă, spunând că „dacă frăţiile voastre aveţi, totuşi, oarecare conştiinţă că sunteţi, la ora actuală, înglobaţi în alte state, situaţia este mult mai delicată pentru noi care suntem în inima României şi suntem aici minoritari şi, iată, că din când în când şi mai ales în ultima vreme, problema sfâşierii neamului românesc se pune tot mai frecvent şi mai cu tărie chiar şi în această parte de ţară. De aceea zicem să ne întindem mâinile unii altora – şi care suntem dincoace de Prut şi cei ce suntem dincolo de Prut, dincoace şi dincolo de Dunăre, că aşa doreşte Dumnezeu, ca neamul nostru să fie una”.
Conducătorul spiritual al creştinilor români din Harghita şi Covasna a dorit să transmită mesajul că Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului nu este împotriva nimănui. „Este o acţiune pentru întărirea şi păstrarea identităţii noastre româneşti aici în Carpaţi, cât şi a frăţiilor voastre care sunteţi dincolo de fruntariile spaţiului nostru românesc, dar în care bate aceeaşi inimă”, spunea ÎPS Ioan.
Senatorul Marcel Bujor, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni a Senatului, spunea cu ocazia deschiderii oficiale a Universităţii că în cadrul acestui eveniment se vor dezbate teme de larg interes care vor scoate la iveală realităţi dramatice din comunităţile româneşti.
„Dacă punem în discuţie Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria sau Transnistria – afirma Marcel Bujor – remarcăm faptul că minoritatea română nu beneficiază de drepturile pe care România le garantează minorităţilor sale.
Spre deosebire de maghiari, care au atât deputaţi şi senatori în Parlamentul României, cât şi învăţământ în limba maghiară, românii nu au parte de acelaşi tratament în Ungaria. Aici, de altfel, minoritatea română este asimilată poporului ungur.
În Ucraina, tradiţiile româneşti, limba şi dreptul la învăţământ în limba română nu sunt respectate. În Serbia, situaţia aşa-numiţilor vlahi este complicată. În Voievodina, o regiune formată din multe minorităţi şi cândva autonomă din punct de vedere cultural, românii au posibilitatea de a-şi prezerva limba şi cultura.
Pe Valea Timocului, însă, mereu asimilată Serbiei cultural şi lingvistic, acest drept nu există. Învăţământul este în limba sârbă, la fel şi slujba religioasă. A încerca să clădeşti o parohie de limba română, pe Valea Timocului, este împotriva legii. Iar Serbia întreţine o confuzie de termeni între români şi aromâni, pe care-i numeşte pe toţi vlahi”.
Tot în cadrul deschiderii, primarul comunei Voşlăbeni, Mihail Tinca, le ura un bun venit participanţilor la Universitate, iar Costel Lazăr, directorul Centrului Cultural Topliţa, mulţumea pentru sprijinul acordat Departamentului Politic pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Institutului Cultural Român, ÎPS Ioan, precum şi sponsorilor – Primăriei comunei Voşlăbeni, Romaqua Borsec, Complexul Sportiv Naţional Izvoru-Mureşului – fără de care acest eveniment, poate, nu ar avea loc.
Participanţii de la Universitate critică ignorarea evenimentului de către autorităţile statului
Mihai Aurelian, membru în cadrul Comisiei pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării a Camerei Deputaţilor, regreta faptul că cei cu putere decizională în ceea ce priveşte soarta românilor aflaţi în minoritate nu au onorat cu prezenţa Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului.
„Începem această dimineaţă – spunea Mihai Aurelian – cu sentimentul trist de amărăciune pentru faptul că din partea celorlalţi reprezentanţi, mai exact cei care au putere de decizie în această ţară, nici nu sunt prezenţi, dar nici nu au adus în decursul unui an de zile – de anul trecut până astăzi – anumite rezultate, întrucât s-au făcut anumite angajamente; nu este prima dată când suntem dezamăgiţi de tot spectrul politic. M-aş fi aşteptat, într-adevăr, în această dimineaţă să nu fiu eu prezent la această masă, să las loc preşedintelui ţării sau primului-ministru sau ministrului delegat (n.a. – pentru românii de pretutindeni). Nu este cazul şi acest lucru mă întristează pentru că este un mesaj, spun eu, indirect adresat atât românilor din această zonă, zonă care riscă să devină şi în ochii opiniei publice din România, dar şi internaţionale o enclavă a românismului în statul român, repet, în statul român, pentru că aici este încă România”.
„Probabil alte state – continua deputatul – nu şi-ar fi abandonat atât de mult proprii cetăţeni, cum o fac astăzi. Iar acest mesaj, prin neparticiparea celor mai importanţi oameni în stat eu o interpretez ca atare”.
Vasile Tărâţeanu – preşedintele Fundaţiei Culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuţi, Ucraina, lăuda organizatorii acestei Universităţi, dar considera nejustificabilă absenţa de la sesiuni a şefilor sau chiar a reprezentanţilor unor instituţii create special pentru a menţine relaţia cu românii din afara graniţelor.
„În ceea ce priveşte această Universitate de Vară de la Izvoru-Mureşului, după părerea mea este foarte bine că se organizează. Pe mine personal, mă îngrijorează, într-o anumită măsură, indiferenţa cu care a fost tratată această întrunire a românilor din afara hotarelor actuale ale României aici la Izvoru-Mureşului, unde principalul pilon este păstrarea românismului i promovarea lui. Dacă la această întâlnire nu este nici o instituţie care a fost creată anume pentru relaţiile sau pentru politici cu românii din afara hotarelor României, lucrul acesta nu poate fi acceptat în nici un caz. Lipsa secretarului de stat, a ministrului pentru Românii de Pretutindeni de la această întrunire este… – nu ştiu cum să o numesc ca să nu-i supăr tare pe demnitarii statului, dar nu au nici o motivare argumentată”, spunea Vasile Tărâţeanu.
Venit tocmai din Serbia, Jurj Zavişa, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Română Ariadnae Filum, spunea că la Izvoru-Mureşului au loc întâlniri ale românilor din Harghita şi Covasna cu fraţii lor din jurul României, toţi având aceleaşi probleme.
„Ne-am aşteptat ca aici, alături de noi, să fie prezenţi şi înalţi demnitari ai Ţării Mame, ai României, şi am aflat că nu e nimeni. Am înţeles că sunt în concediu, dar această Universitate de Vară este un simbol al luptei pentru drepturile românilor din Balcani şi ne-am aşteptat ca şi în anii trecuţi să ne întâlnim cu ministrul de Externe, de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu e nimeni, mulţumim că e Institutul Cultural Român prezent prin domnul Radu Baltasiu, dar asta nu e de ajuns. Pentru noi, în Serbia, este foarte important ca după vizita domnului Victor Ponta şi a ministrului de Externe Titus Corlăţean să vedem ce se întâmplă mai departe. A venit domnul preşedinte Traian Băsescu la Negotin, în 2011, ne zice Bună Ziua şi patru ani nu se întâmplă nimic, vine domnul Ponta, acum aşteptăm pe altul în 2020 şi nu se întâmplă nimic”, deplângea Jurj Zavişa lipsa de interes a autorităţilor statului român.
Întrebat de ce sunt indiferente autorităţile române vizavi de acest eveniment de la Izvoru-Mureşului, Eugen Popescu, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, spunea că „nu ştim de ce sunt indiferente, pentru că nemulţumirea este foarte mare. Reprezentanţilor comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani prezenţi aici nu le-a venit să creadă că nici un demnitar important al statului român nu este prezent să asculte situaţia dramatică pe care o trăiesc comunităţile de unde vin ei. Este foarte grav, ni se pare un dezinteres inexplicabil al instituţiilor din România vizavi de o problemă care loveşte milioane de români şi care ţine de milioane de români. Este campanie electorală, ar trebui să se gândească de două ori înainte de a nu fi prezenţi la un eveniment atât de important cum este evenimentul de la Izvoru-Mureşului”.
XXX
Ieri, în cadrul primei zi, s-adezbătutsituaţia comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani, a comunităţilor româneşti din Ucraina, aflate între presiunea asimilaţionistă a Ucrainei şi ameninţările Rusiei, a românilor/vlahi de pe Valea Timocului şi a problemelor retrocedărilor proprietăţilor româneşti din Voivodina.
În numărul de mâine vom reveni cu discuţii şi dezbateri din prima zi a Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului.
LIVIU CÂMPEAN
