„Casa Albă” ar putea deveni „Casa Verde”

Conceptul de investiţie privind „Creşterea eficienţei energetice a Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc” a fost realizat de arhitecţi şi prezentat, luni, în cadrul unui forum cetăţenesc, pentru consultarea societăţii civile. Mai rămân de accesat fondurile europene, prin POR, estimate la aproape 30 de milioane de lei. Cel mai probabil în exerciţiul financiar viitor, căci măsura pentru care se aplică este blocată în prezent

„Casa Albă” din centrul municipiului Miercurea Ciuc, un edificiu emblematic pentru oraş, se doreşte să devină „casa verde”, o clădire care va deservi societatea civilă şi sfera economică, un centru de conferinţe şi pentru congrese.

„Avem subsol, parter şi patru etaje, plus mansarda. Momentan sunt spaţii imense nefolosite. Iniţial ne-am gândit să facem locuinţe de serviciu la mansardă, am fi putut amenaja cel puţin 20 de apartamente, dar am renunţat  şi am venit cu alte idei. Eu sper că Palatul Administrativ, dacă vom reuşi să obţinem finanţare europeană, va deservi dezvoltarea oraşului, a judeţului şi a regiunii”, a declarat Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean.

La proiectul tehnic privind creşterea eficienţei energetice a Palatului Administrativ se lucrează de aproape un an, dat fiind faptul că impozanta clădire din centrul localităţii are o caracteristică arhitecturală şi este o construcţie aparte. „Noi încercăm să regândim arhitectura exterioară, să asigurăm o faţadă pentru încă 20 de ani. Ideea principală a proiectului a fost reabilitarea energetică a clădirii, dar dacă se schimbă anveloparea, sistemul electric al clădirii, ne vom gândi şi la destinaţiile spaţiilor interioare. Ne-am gândit şi la eficientizarea utilajelor tehnologice din interior”, a afirmat Péli Levente, directorul general adjunct al Direcţiei Generale Tehnice a Consiliului Judeţean Harghita.

Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie (DALI) a fost realizată de arhitecţii Răzvan Enescu şi Lucia-Maria Popescu de la societatea ARTOPIC WORKSHOP SRL din Ploieşti, sigura care s-a prezentat la licitaţie, iar obiectivul principal al acesteia este reducerea la un sfert a consumului imens de energie. „Noi, împreună cu reprezentanţii Primăriei, ai CJ, am ajuns la concluzia că simpla reabilitare a clădirii şi transformarea unei clădiri administrative într-un maldăr de polistiren nu ar fi o soluţie fericită. Din acest motiv, am propus pentru analiză trei soluţii de intervenţie. Varianta pe care am ales-o în final este placarea clădirii în sistem de faţadă ventilată şi apoi placare cu travertin, pentru a păstra caracterul arhitectural al clădirii, care nu poate fi modificat major, în condiţiile în care ea este declarată monument de patrimoniu. În spatele faţadei ventilate se va monta un strat de vată minerală bazaltică de 10 centimetri. Cu acest sistem, 50 de ani nu putem să mai avem nicio problemă cu faţada, este cel mai bun sistem – şi din punct de vedere tehnic, şi al siguranţei clădirii pe viitor”, a precizat arh. Răzvan Enache. Potrivit acestuia, terasa care înconjoară clădirea Consilului Judeţean (CJ) va fi izolată cu 40 de centimetri de polistiren expandat, podul va fi izolat cu 30 de centimetri de vată minerală, iar pe clădire vor fi instalate 80 de panouri fotovoltaice pentru curentul electric şi 6 panouri solare pentru prepararea apei calde.

Tâmplăria tavanului din lemn al porticului de acces în clădire, dar şi al terasei, puternic afectată şi care a înlesnit scurgerile de apă pe dedesubt, ca şi tâmplăria parterului ar putea fi înlocuită cu tâmplărie de culoare antracit din aluminiu, mult mai eficientă şi mai elegantă, făcută să reziste până la 50 de ani. Pentru pavajul terasei cu coloane, placat în prezent cu un mozaic din marmură extrem de alunecos când plouă, ninge sau îngheaţă, s-a propus utilizarea unei suprafeţe din ardezie tratată, mult mai aderentă, unde putem călca în siguranţă, fără pericol de accidentare. Pe timp de noapte, clădirea ar urma să fie iluminată spectaculos, cu accente care vor da faţadei un aspect modern.

Din punct de vedere al cromaticii, proiectantul a optat pentru o tâmplărie de culoare antracit, iar pentru acoperiş pentru ţigla ceramică de aceeaşi culoare. Reprezentanţii arhitecţilor din Miercurea Ciuc au optat, însă, pe varianta unei tâmplării maron, păstrând imaginea actuală, iar pentru ţigla ceramică culoarea natur, portocalie.

Pentru interior, sala amfiteatru ar avea nevoie de un tratament special, în acest sens fiind propuse trei variante interesante, moderne, lipsite de aerul învechit actual. Pereţii şi pardoseala vor avea parte de tratament fonic, iar luminile din zona plafonului, pe grinzi, vor asigura un iluminat plăcut. Şi sala de marmură ar urma să fie adusă în actualitate.

Cele două luminatoare foarte mari ale clădirii – unul deasupra Oficiului de Cadastru, la ultimul etaj şi celălalt deasupra sălii de marmură – vor fi refăcute, iar terasa din zona curţii interioare, necirculabilă în acest moment, ar putea fi transformată într-o terasă pentru fumat, pentru diferite activităţi, eventual cocktail-uri, ea urmând să aibă o structură metalică, dacă proiectul societăţii ARTOPIC WORKSHOP SRL va fi aprobat.

Pozele postate pe linkul http://investitii.hargitamegye.ro/slide?page=62, cuprinzând cele trei variante propuse, vă vor ajuta să vă formaţi o părere.

Instalaţiile de încălzire, de iluminat, de apă rece, dar şi cele de prevenire şi stingere a incendiilor trebuie refăcute în totalitate, aduse la normele actuale şi înlocuite acolo unde se impune.

Investiţia în termoizolaţie va putea fi recuperată în 6-7 ani, potrivit calculelor specialiştilor; în ceea ce priveşte faţada, perioada de recuperare va fi mai lungă.

„Dar, momentan nu se pune doar problema banilor, ci şi faptul că această clădire reprezintă, din cauza stării ei, un pericol. Cei care s-au uitat mai atent la ea, au văzut că unele plăci de pe pereţi au căzut şi am pus o plasă, ca să prevenim accidentele. Dacă nu se va face reabilitarea faţadei, vom ajunge să avem peste tot plase de protecţie, va arăta ca un şantier, sau trebuie să interzicem accesul persoanelor în jurul clădirii. Trebuie să rezolvăm această problemă majoră”, a subliniat preşedintele Borboly Csaba. Potrivit specialiştilor, clădirea are foarte multe probleme, scurgeri în stâlpi, în spatele tencuielii terasei care înconjoară clădirea şi, ca atare au apărut crăpături şi infiltraţii majore de apă, care afectează structura clădirii, pavajul şi spaţiile de la subsol. În zona garajului şi a ghenei curge apa în interior, mai ales în perioada topirii zăpezii.

Reprezentanţii societăţii civile au avut, la rândul lor sugestii. Între acestea: un colorit „atrăgător” al clădirii Palatului Administrativ, care „face casa mai veselă”, astfel încât clădirea „să nu fie luată foarte în serios, pentru că e pentru copii, pentru tineret, pentru civili, cum s-a făcut şi sala de expoziţii tocmai acolo unde intra doar prefectul şi Ceauşescu” şi „ca amintirea socialismului să fie puţin mai îndulcită şi caracterul represiv pe care-l prezentau aceste clădiri”, în acest sens fiind propusă consultarea artiştilor plastici locali.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Ráduly Róbert Kálmán, a spus că „acest ansamblu de clădiri este ca o bombă atomică, ca Hiroshima şi darul american din 6 august 1945, aşa şi acesta este un dar dureros din partea statului român sub culoare comunistă, dar asta contează mai puţin, deci din partea statului român, pe care-l avem aici. Dacă şi dumneavoastră (arhitecţii – n.a.) afirmaţi că este o corealizare a oraşului nostru – acum, din câte ştiu, ţinem de Bruxelles – ar trebui ca această imagine arhitecturală a clădirii, cu acordul arhitectului iniţial – că asta e în România acum, dacă cineva a făcut o tâmpenie în comunism, acum este dreptul de autor şi trebuie să fie de acord ca să schimbi faţada, ăştia suntem, cu ăştia defilăm –, ar trebui gândită în armonie. (…) Un om normal, cu scaun la cap, terase cum sunt aici, pe faţada principală, dedesubtul ceasului, nu se face la Miercurea Ciuc. Deopotrivă, acest sistem deschis dintre piloni, eu, dacă aş fi fost beneficiarul, prima mea remarcă era să închidem acel sistem de piloni, să aducem geamurile şi toate pe faţada principală, să lăsăm cale de rulare interioară. (…)”, a afirmat primarul Ráduly, care a mai avut şi alte remarci bizare. În schimb, reprezentantul ARTOPIC WORKSHOP SRL a apreciat „susţinerea, înţelegerea şi colaborarea de care s-a bucurat din partea CJ şi a celor de la Serviciul de Urbanism”.

Valoarea estimată a investiţiei este de aproximativ 30 de milioane de lei şi se doreşte să fie realizată cu fonduri prin Programul Operaţional Regional.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii