Cartofii „se prăjesc” în pământ, în vreme ce forţa de muncă a devenit o mare problemă | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 21 septembrie 2020
Home » Agricultură/Ecologie » Cartofii „se prăjesc” în pământ, în vreme ce forţa de muncă a devenit o mare problemă
Cartofii „se prăjesc” în pământ, în vreme ce forţa de muncă a devenit o mare problemă

Cartofii „se prăjesc” în pământ, în vreme ce forţa de muncă a devenit o mare problemă

  • După sume enorme cheltuite în primăvară cu tratamentele pentru stoparea atacului de mană, canicula a maturizat culturile de cartofi înainte de vreme. Trebuie culeşi, dar forţa de muncă este greu de găsit în contextul pandemiei COVID-19.

Începutul a fost greu pentru producătorii de cartofi din judeţ, nevoiţi să cheltuie sume considerabile pentru a opri atacul de mană favorizat de condiţiile meteorologice, tratamentele fiind adesea spălate de ploile care păreau fără sfârşit în primăvară.

Vara a venit cu temperaturi caniculare.

„Înainte erau probleme cu ploile şi vremea răcoroasă şi, dintr-o dată, am căzut în extrema cealaltă, plantele s-au îngălbenit, iar tuberculii au început să se maturizeze mult mai repede decât de obicei, în special soiurile timpurii şi semi-timpurii. Aşa că în Ciucul de Jos, deja sunt două-trei unităţi care vor începe cât de curând recoltarea”, a semnalat ing. Török Jenő, directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

„Cartofii se prăjesc în pământ”, ne spune unul dintre cei mai mari producători din Harghita, „o să scoatem direct cartofi pai”, adaugă, mai în glumă, mai în serios, reprezentantul Asociaţiei Cultivatorilor din Sânmartin, Keresztes Vicenţiu.

„S-a oprit creşterea; la 30 de grade Celsius nu creşte nici iarba. Am cheltuit mulţi bani cu tratamentele şi am reuşit să menţinem cultura, producţia a început să se dezvolte bine, dar de la 1 august încoace, de la ultima ploaie s-a oprit totul şi nu cred că îşi mai revin. Va fi producţie de cartofi, nu foarte mare, mai degrabă medie. După 20-25 august începem să-i scoatem din pământ”, preconizează producătorul.   

Însă anul acesta, de parcă vremea nu generase destule probleme, forţa de muncă pentru strângerea recoltei va fi greu de găsit: nu se ştie câţi dintre culegătorii din judeţele învecinate, care obişnuiau să se angajeze la această activitate, vor mai veni în Harghita, din cauza pandemiei COVID-19. În aceste condiţii producătorii caută forţă de muncă în zonă, din rândul celor care nu au reuşit să mai plece în străinătate.

„Sperăm să adunăm suficientă forţă de muncă şi mizăm pe cei care nu s-au întors în Vest şi au rămas acasă. Am început deja să recrutăm”, a afirmat Keresztes Vicenţiu.

Aceleaşi temeri îl încearcă şi pe producătorul Vitos Ladislau din Cozmeni. „Forţă locală de muncă nu este, mie îmi vin astăzi (luni – n.a.) în jur de 40-50 de oameni din Mureş, dar să vedem cum ne descurcăm cu corona (noul coronavirus – n.a.), cu păstrarea distanţei, cu respectarea condiţiilor. Tot ceea ce depinde de noi, am făcut şi facem în continuare: dezinfecţii, menţinerea distanţei sociale, am asigurat condiţiile impuse şi la dormitoare, şi în privinţa meselor, dar în astfel de situaţii este greu să eviţi problemele. E o situaţie foarte delicată şi e foarte greu să ai control asupra oamenilor – şi ce fel de oameni… Mulţi nu păstrează igiena nici la ei acasă, dar nu avem ce face, cu ei trebuie să ne descurcăm cumva. Numai să nu ne aducă vreo nenorocire pe aici,să nu intrăm cu toţii în carantină, că atunci e jale”, a punctat dl Vitos.

Grâul s-arecoltat în proporţie de aproximativ 82% în Harghita, iar producţia medie este una mijlocie, de 3,35 de tone la hectar, „chiar bună pentru judeţul nostru” , afirmă directorul Direcţiei pentru Agricultură, în ciuda ploilor, vijeliilor, grindinei şi apoi secetei şi caniculei care nu au cruţat agricultura.

„Este cu ceva mai bună decât anul trecut şi cu ceva mai slabă decât acum doi ani, dar sunt foarte apropiate recoltele obţinute în ultimii trei ani. E o recoltă bună şi din punct de vedere calitativ şi cantitativ pentru judeţul nostru, având în vedere că nu vom fi niciodată ca Bărăganul sau Banatul. Natura a ţinut până la urmă cu noi şi majoritatea culturilor şi-au revenit după primăvara extrem de ploioasă”, a menţionat inginerul Török.

Preţul de vânzare la cereale este „bun”, apreciază producătorii, 70-75 de bani/kilogram la grâul de furaj şi 80-85 de bani kilogramul de grâu pentru panificaţie.

Porumbul, care a avut de suferit în luna mai din cauza temperaturilor scăzute, neprielnice acestei culturi, acum de un verde sănătos, arată admirabil faţă de alte zone ale ţării, unde lanurile sunt pârjolite de soarele puternic. Producţia se anunţă destul de bogată, deşi ar mai fi nevoie de câteva ploi serioase până la recoltare; la fel şi în cazul sfeclei de zahăr.

Serile şi dimineţile au devenit răcoroase în Harghita, iar în timpul zilei e cald; toamna dă semne că ar veni mai repede în acest an. Încep să prindă contur şi stocurile de furaje pentru iarnă. „Au fost probleme la început, fiindcă ploua zilnic, dar după aceea am reuşi să facem fânul. Dacă nu plouă, vor fi probleme cu otava la a doua coasă. Situaţia nu este chiar aşa de roz, dar nici de plâns nu e cazul. Şi paiele se recoltează, nu am văzut încă niciun lan aprins, am auzit că sunt persoane care fac şi brichete din paie, pentru încălzire”, a remarcat directorul Direcţiei Agricole.

În schimb, culturile alternative celei tradiţionale, a cartofului, capătă tot mai mult teren, dovedindu-se mai profitabile.

La muştar s-a încheiat recoltarea, cultura s-a dezvoltat frumos şi curat, fără urme de seminţe de buruieni, deşi răsărirea nu a fost tocmai uniformă. „Producţia nu este atât de mare, dar este frumoasă. Deja au venit oameni să cumpere muştar pentru înverzire, pentru cultura dublă, pentru îngrăşământul verde, care se seamănă după recoltarea cerealelor”, a explicat ing. Török Jenő.

La coacăze s-a înregistrat o producţie record în acest an. De pe plantaţia întinsă pe o suprafaţă de 23 de ari, şeful agricultorilor harghiteni a recoltat două tone de fructe negre, parfumate, gustoase şi sănătoase. „Coacăzul avea tradiţie şi în urmă cu un secol în judeţ. Clima nefiind prielnică pentru creşterea viţei de vie, aici vinul de struguri era înlocuit cu vinul obţinut din coacăze”, povesteşte directorul Direcţiei Agricole; o delicatesă cu aport consistent de vitamina C şi Fier. Nici siropul, recomandat copiilor, adulţilor şi celor ajunşi la vârsta a treia nu este de neglijat, graţie beneficiilor acestei plante pentru sistemul imunitar, digestiv şi nu numai.

Daniela MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.