Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Bugetul municipiului Topliţa, aprobat după 3 încercări în care au avut loc discuţii în contradictoriu legate de estimările de venituri şi cheltuieli pe trimestre | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 23 februarie 2024
Home » Societate » Bugetul municipiului Topliţa, aprobat după 3 încercări în care au avut loc discuţii în contradictoriu legate de estimările de venituri şi cheltuieli pe trimestre
Bugetul municipiului Topliţa, aprobat după 3 încercări în care au avut loc discuţii în contradictoriu legate de estimările de venituri şi cheltuieli pe trimestre

Bugetul municipiului Topliţa, aprobat după 3 încercări în care au avut loc discuţii în contradictoriu legate de estimările de venituri şi cheltuieli pe trimestre

Au fost discuţii intense în cadrul şedinţei de Consiliu Local de luni în care trebuia să se voteze bugetul municipiului Topliţa pe 2024. În primul rând, s-a reproşat faptul că, după dezbatere, s-a primit forma finală a bugetului sâmbătă şi astfel nu se mai puteau solicita lămuri.

Apoi, faptul că de la şedinţă a lipsit primarul oraşului, Dumitru Olariu. „(…) Dl primar absentează de la un proiect de buget al localităţii pe anul 2024. Eu zic că e ruşinos – spunea consilierul Ionel Coman. Dezbatem un proiect, dânsul, împreună cu doamna contabilă, are avizul că a citit şi şi-a asumat acest proiect, nu a fost asumat pe comisii, iar la şedinţă lipsesc. Cu tot respectul pentru funcţia de primar, dar de data aceasta, şi în alte dăţi, gafează. A gafat şi astăzi gafează din nou neparticipând la şedinţa de buget. Consider dezinteres total pentru bugetul comunităţii”.

Şi nu în ultimul rând, au fost discuţiile legate de modul în care au fost împărţiţi banii, sens în care consilierul Sebastian Buzilă arăta că există dezechilibre între trimestre şi oferea câteva sume. La venituri se aminteau cotele defalcate din impozitul pe venit: pe primul trimestru de 3.663.000 lei, pe al doilea de 2,7 milioane lei, pe al treilea de 2,5 milioane lei, pentru ca în al patrulea trimestru acestea să fie de 1.495.000 lei.

Un alt exemplu oferit a fost cel al cotelor din TVA. Astfel, pentru primul trimestru au fost prognozate 3.883.000 lei, în timp ce pentru ultimul trimestru de 3.188.000 lei.

A oferit exemple şi în privinţa cheltuielilor prognozate în acest an. „Bunuri şi servicii: primul trimestru 3.346.000 lei, ultimul trimestru 764.000 lei; încălzit, iluminat şi forţă motrică primul trimestru 588.000 lei, ultimul trimestru 225.000 lei; carburanţi – 45.000 lei în primul trimestru, 31.000 lei în ultimul trimestru; apă şi salubritate – 86.000 lei în primul trimestru, 25.000 lei ultimul trimestru; piese de schimb – 23.000 lei primul trimestru, 10.000 lei ultimul trimestru, în condiţiile în care în anii anteriori aceste cheltuieli erau foarte mari; poştă şi telecomunicaţii – 73.000 lei primul trimestru, 16.000 lei ultimul trimestru; materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional – 1.632.000 lei în primul trimestru, 167.000 lei în ultimul trimestru.

Salariile, 4.000.000 lei în primul trimestru, 4.391.000 lei în al doilea, 4.567.000 lei în al treilea şi 3.207.000 lei în al patrulea. Iniţial, diferenţele erau mai mari. Acum au mai scăzut diferenţele, dar în ultimul trimestru oricum nu ajung pentru a acoperi cheltuielile salariale. Şi noi facem angajări. Acum am văzut că se fac angajări. N-avem bani în buget să punem pentru salarii la oamenii care sunt acum, dar facem angajări în continuare”.

În replică, Ciprian Rugină, administratorul public al municipiului, arăta faptul că, în ceea ce priveşte discrepanţele dintre trimestre, „ştim bine că până în trimestrul II nu se poate face rectificare bugetară numai dacă vin sume semnificative sau sume pe fonduri europene – şi primul principiu de construcţie a unui buget este să asigurăm funcţionarea pe primele două trimestre, să le îndestulăm, cum spunea un filosof în urmă cu câţiva ani”.

De asemenea, dădea exemplul de la Ministerul Finanţelor, care a trimis pe semestrul III şi IV sume mai mici decât pe trimestrul I. „Eu zic că este un principiu (…), chiar la nivel naţional de construcţie a unui buget, şi anume de asigurarea primelor două-trei trimestre şi în ultimul trimestru să se estimeze suma minimală de încasat, urmând a se face echilibrări”.

Ciprian Rugină dădea asigurări că nu o să fie probleme legate de funcţionarea primăriei.

De asemenea, administratorul public al municipiului a dorit să facă câteva precizări legate şi de acuza din spaţiul public că se fac angajări prea multe la primărie. „Am studiat puţin – şi este un lucru pe care-l ţinem de 3 ani jumătate sub control – în anul 2019, Primăria Topliţa avea în felul următor: un secretar, un arhitect şef, 2 directori executiv, 5 şefi serviciu, un şef birou, 53 de funcţii publice; contractual un director, un şef serviciu, un şef birou, un şef CSI, 86 de funcţii contractuale, asistenţi personali 66, număr beneficiare de spor de proiecte 7. În anul 2023, în decembrie, avem: un secretar, un arhitect, 5 şefi birou (probabil serviciu), un şef birou, 52 de funcţii de execuţie; număr funcţii contractuale un administrator, un şef birou, încă un şef birou, un şef CSI, 90 de funcţii contractuale de execuţie, asistenţi personali 96, număr persoane beneficiare spor proiecte 28.

Drept urmare, astăzi, în 2024, în ianuarie, avem cu 3 directori mai puţini, avem un funcţionar public în minus, avem 4 muncitori în plus şi avem 30 de angajaţi asistenţi personali pentru persoane cu handicap.

(…) La persoane beneficiare spor de proiecte, 28, avem 22 + 5, deci 27 de proiecte în derulare. Asta înseamnă o medie de 1,1 oameni pe proiect. În condiţiile în care îşi imaginează cineva că este uşor să lucrăm cu 28 de oameni pe 27 de proiecte majore, cred că se înşeală”.

În replică la spusele administratorului public, consilierul Sebastian Buzilă arăta că, deşi numărul de posturi de conducere a scăzut, cheltuielile cu salariile au crescut. „Eu vă spun că cheltuielile cu salariile – în afară de salariile asistenţilor personali, care pontau salariul minim, deci nu le-am luat în calcul, doar salariile angajaţilor primăriei, care nu au crescut din 2019 cu niciun leu, doar acum din ianuarie cu 5%: 2019 – 9.194.000; 2021 – 10.585.00; 2022 – 11.297.000; 2023 – 11.780.000; în 2024, din totalul de 16 milioane nu am apucat să scot salariul asistenţilor personali.

Deci au crescut din 2019 până în 2023 cu 2.600.000 lei”.

A doua şi a treia încercare de vot

Astfel, în prima încercare, bugetul municipiului nu a fost votat. A fost convocată o altă şedinţă de îndată 7 ore mai târziu. În cadrul acesteia, la care a fost prezent şi primarul municipiului, Sebastian Buzilă preciza că a pregătit o serie de amendamente, care nu schimbă structura generală a bugetului, ci prin care se vor muta sume de bani „la câteva capitole bugetare de la unul la altul şi repartizarea lor pe trimestre”.

A fost reluat subiectul veniturilor defalcate pe trimestre, dar fără succes. Şi cum nici afirmaţiile administratorului public că „anul acesta mai prudent decât a putut fi conceput bugetul pe capitolul venituri nu cred că se poate” sau că „din punctul meu de vedere consider că suntem toţi o echipă, trebuie să gândim la fel, nimeni nu vrea să fenteze pe nimeni. Nu cred că este cineva atât de inconştient, începând de la primar până la contabilitate şi undeva pe la mijloc şi eu, să construim un buget în care să cădem în cap în mijlocul anului”, nu au convins majoritatea consilierilor, s-a solicitat o pauză pentru noi consultări.

Şi s-a revenit cu a treia încercare, în care s-au făcut şi amendamentele. Astfel, au fost schimbări de sume între capitole şi o redistribuire între trimestre.

Dar nici acum nu au lipsit acuzele, consilierii PSD şi reprezentanţii primăriei reproşând faptul că se iau bani din primele trimestre şi, astfel, nu se mai pot face anumite lucrări, existând pericolul să nu se poată plăti anumite servicii sau utilităţi. De asemenea, Ciprian Rugină afirma că „a stat o echipă întreagă, în primărie, două luni să construiască, cât de cât să fie funcţional în primele două trimestre în realitate, şi noi facem acum, pe loc, din pix. Spuneţi-mi, vă rog, cât timp aţi gândit modificările astea?”.

Consilierul Marius Macarie spunea că „o să avem grijă să afle topliţenii, dacă nu va fi lumină în primele luni, seara, când umblă pe uliţă şi drum, să ştie foarte clar cine a votat împotriva asigurării iluminatului public. La fel, vom avea grijă cu fiecare punct”.

Iar Dumitru Olariu afirma: „Concluzia pe care o trag eu de la propunerile dlui Buzilă, că oricum nu se încasează, oricum nu se cheltuieşte. Atunci de ce le facem, dl Buzilă? Nu ne ajută cu nimic, doar ne încurcă (…)”.

„Veniturile bugetului erau umflate în trimestrele doi şi diminuate în trimestrele trei şi patru. Astfel existau cheltuieli de funcţionare care în primul trimestru erau de 10 ori mai mari decât în ultimul trimestru. Bugetul astfel croit nu asigura fondurile pentru funcţionarea Primăriei până la sfârşitul anului.

Am cerut în scris luni o listă a facturilor neplătite de către municipiul Topliţa pentru a bugeta şi aceste plăţi. Nu am primit această listă decât în timpul celei de-a doua şedinţe convocate pentru votarea bugetului. După primirea listei, am făcut o serie de amendamente prin care s-au redistribuit sume din trimestrele 1 şi 2 în trimestrele 3 şi 4. Aceste amendamente au fost votate”, ne declara Sebastian Buzilă la finalul celor trei runde de încercări de votare a bugetului.

În final, bugetul a fost aprobat cu 12 voturi şi 4 abţineri.

Sunt preconizate cheltuieli mai mari cu peste 2 milioane lei decât veniturile

Potrivit proiectului de hotărâre, în acest an, Primăria municipiului Topliţa se va baza pe un buget care prevede venituri totale de 120.256.950 lei şi cheltuieli de 122.373.190 lei.

Dintre principalele investiţii (care vor începe ori care se vor continua) prevăzute pentru acest an amintim: renovarea energetică a sediului primăriei şi a Casei de Cultură, renovarea unor blocuri de locuinţe.

În ceea ce priveşte spitalul, se doreşte renovarea energetică a clădirii, precum şi reabilitarea, modernizarea şi dotarea ambulatoriului. Tot pe partea de sănătate, se are în vedere achiziţia de echipamente destinate reducerii riscului de infecţii nosocomiale.

La învăţământ amintim reabilitarea, modernizarea şi dotarea unor clădiri care aparţin Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”, dotarea Şcolii Gimnaziale „Miron Cristea” şi reabilitarea structurii din Moglăneşti, reabilitarea grădiniţei Voinicel, reabilitarea sălii de sport a Liceului „Kemény János”. De asemenea, se doreşte construirea unei grădiniţe pe strada Cerbului.

Vor continua lucrările care au în vedere alimentarea cu gaze şi amenajările hidrotehnice.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.