APIA atrage atenţia fermierilor că este interzisă arderea miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile

• Anul acesta au depus cereri pentru subvenţia din partea UE aproximativ 25.000 de fermieri din Harghita pentru o suprafaţă totală de circa 180.000 de hectare. Anul trecut peste 250 de fermieri din judeţ au rămas fără subvenţie după ce şi-au curăţat terenurile prin incendierea vegetaţiei uscate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) atrage atenţia fermierilor că cei care utilizează terenuri arabile, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv iarba/vegetaţia rămasă după cosirea/recoltarea pajiştilor temporare. Potrivit unui comunicat al APIA, fermierii şi alţi beneficiari care primesc sprijin prin intervenţiile din Planul Strategic 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiţionalitatea pe întreaga exploataţie agricolă şi pe tot parcursul anului de cerere. Astfel, standardul GAEC 3 este aplicabil pentru toate exploataţiile agricole, pentru toţi fermierii care au la dispoziţie terenuri arabile, având ca cerinţă obligatorie interzicerea arderii miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile. Pentru a întări măsurile de verificare în vederea respectării standardului GAEC 3, de către fermieri, APIA a încheiat un protocol de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control. APIA, GNM şi IGSU elaborează materiale informative (afişe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicţia arderii miriştilor şi vegetaţiei uscate pe terenurile arabile, precum şi transmiterea lor către structurile judeţene ale APIA, GNM şi IGSU, în vederea diseminării către populaţie, în cadrul campaniilor de informare publică.

Standardul GAEC 3 are ca obiectiv principal menţinerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicţia arderii miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile. Fermierii care respectă standardul GAEC 3, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură, informează APIA. Potrivit sursei citate, în cazul în care se constată că o anumită suprafaţă a exploataţiei a fost arsă, dar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancţionaţi, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la centrul APIA la care a depus cererea, copia procesului verbal de intervenţie întocmit de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă de acesta la secţia de poliţie pe raza căreia s-a produs incidentul, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte şi copia documentului de soluţionare a sesizării făcute.

Anul trecut peste 250 de fermieri harghiteni au rămas fără subvenţia din partea Uniunii Europene după ce şi-au curăţat terenurile prin incendierea vegetaţiei, iar cei care procedează la fel şi în acest an vor fi pasibili de aceleaşi sancţiuni.

Directorul APIA Harghita, Haschi Andras, a declarat recent că aproximativ 25.000 de fermieri din Harghita au depus, în perioada 1 martie – 31 mai, când s-a derulat campania de primire a cererilor pentru subvenţia din partea UE, documentele necesare pentru obţinerea fondurilor. În Harghita au fost preluate 24.954 de cereri din partea fermierilor pentru o suprafaţă totală de 179.970 de hectare. În comparaţie cu anul trecut, numărul cererilor depuse de fermieri a fost cu 642 mai mic, iar suprafaţa totală pentru care s-a solicitat subvenţie s-a diminuat cu 2.351 de hectare. Acest lucru se datorează, pe de o parte, faptului că numărul fermierilor din judeţ scade de la an la an, unii îmbătrânesc şi nu se mai ocupă de agricultură ori decedează, iar suprafeţele deţinute ajung la moştenitori, iar pe de altă parte oamenii nu prea mai doresc să se ocupe de terenurile care încep să se împădurească. La fel ca în anii anteriori, fermierii din judeţ au beneficiat de sprijin pe plan local pentru a-şi depune cererile, acest lucru fiind important în principal pentru cei mai în vârstă care nu prea se descurcă în ceea ce priveşte utilizarea unui calculator. Este de aşteptat ca, după o perioadă în care sunt reverificate dosarele primite şi sunt efectuate controale la faţa locului pentru a se stabili dacă datele din cererile pentru subvenţie corespund cu realitatea din teren, în conturile fermierilor din judeţ să intre, în iarnă, sume în valoare totală de 70-80 de milioane de euro.

E.G.

Comentarii:

comentarii