Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

A scăzut abandonul şcolar şi absenteismul în rândul copiilor şi adolescenţilor romi | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Societate » A scăzut abandonul şcolar şi absenteismul în rândul copiilor şi adolescenţilor romi
A scăzut abandonul şcolar şi absenteismul în rândul copiilor şi adolescenţilor romi

A scăzut abandonul şcolar şi absenteismul în rândul copiilor şi adolescenţilor romi

Peste 4.000 de preşcolari şi elevi romi sunt cuprinşi în sistemul educaţional din Harghita. Numărul celor care urmează cursurile la nivel liceal şi profesional este în creştere. 

Inspectorul şcolar pentru minoritatea romă, Kari Attila, îşi aminteşte că în ʾ97, când a venit în Harghita, exista o singură clasă destinată alfabetizării romilor în judeţ, înfiinţată „cu chiu, cu vai”, unde învăţau să scrie şi să citească de-a valma copii şi tineri de la 8 la 18 ani. De atunci, cu răbdare, sprijin şi multă muncă de convingere, lucrurile s-au schimbat, iar astăzi 4.126 de preşcolari şi elevi romi sunt cuprinşi în sistemul educaţional din judeţul Harghita, începând de la grădiniţă şi până la nivel liceal. Potrivit datelor oferite de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Harghita, 940 dintre aceştia sunt preşcolari, 1.907 învaţă în ciclul primar, 1.052 la nivel gimnazial, iar 210 în licee şi şcoli profesionale. Alţi peste 20 de cursanţi romi sunt incluşi în Programul „A doua şansă”.

Cei mai mulţi romi (1.383) învaţă în zona Cristur; urmează, în ordinea descrescătoare a ponderii, cei care studiază în zonele Ciuc, Odorhei, Topliţa şi Gheorgheni. Astăzi, numărul fetelor de etnie romă care frecventează cursurile este aproximativ egal cu cel al băieţilor, cel puţin până la liceu.

„În 2007, când am fost numit inspector şcolar pentru minorităţi-romi, am avut 1.160 de elevi şcolarizaţi. De atunci şi până acum numărul acestora a crescut de aproape patru ori”, precizează interlocutorul nostru.

Ne povesteşte că au fost şi încă sunt multe probleme, mentalităţi care trebuie schimbate, majoritatea ţinând de convingerile şi obiceiurile acestei etnii, în special în comunităţile tradiţionale.

Cei mai mulţi şi mai bine integraţi sunt preşcolarii şi elevii ai căror bunici şi părinţi fac parte din a doua sau a treia generaţie din 1900 încoace, care au terminat câteva clase primare şi recunosc rolul şi importanţa educaţiei. Ei sunt mai deschişi şi acceptă, chiar fac eforturi să-şi trimită copiii la şcoală, ne dezvăluie Kari Attila.

În ultimele decenii, s-au înfiinţat structurile şcolare pentru romi la Şumuleu (Ciuc), Moglăneşti (Topliţa), în Gheorgheni la „Fabrica de Cărămidă” şi la Budvár în Odorheiu Secuiesc. Un rol deosebit de important îl au în aceste comunităţi mediatorii şcolari, practic ei constituie elementul de legătură între romi şi restul lumii. Prezenţa lor este benefică, datorită lor şcoala are o relaţie mult mai bună cu părinţii copiilor romi şi astfel absenteismul şi abandonul şcolar au scăzut considerabil. Din păcate, din cei 12 mediatori şcolari pentru comunităţile de romi existenţi în urmă cu 4-5 ani în Harghita, în urma restructurărilor din învăţământ au mai rămas doar 6.

„Copiii romi învaţă atât în scoli mixte, cât şi în şcoli unde sunt majoritari, cum este cazul structurilor de la Moglăneşti, claselor de la Şumuleu, de la Gheorgheni şi Odorhei. E altceva, sunt sigur că fără acele învăţătoare, fără mediatori, copiii nu s-ar duce în nici o şcoală din centru. Acolo primesc ei dragoste şi tot ce le trebuie”, a afirmat inspectorul Kari.

În general, în mediul rural, chiar dacă există comunităţi de romi tradiţionale, copiii acestora s-au integrat mai uşor şi mai bine în şcolile mixte, în ciuda faptului că părinţii sunt greu de convins, cutumele şi tradiţiile fiind mai puternice. Părinţii copiilor romi nu au mari aşteptări de la copiii lor, susţin mediatorii care cunosc bine problematica, deseori consideră şcoala drept un mediu ostil şi un loc în care pruncii lor îşi pot pierde cultura.

În schimb, integrarea romilor în unităţile de învăţământ mixte din mediul urban este greoaie, arată statisticile întocmite de specialişti. În şcolile de la oraş, „discrepanţa este mult mai mare faţă de populaţia majoritară”, copiii romi se confruntă cu bariere lingvistice şi nu de puţine ori sunt supuşi discriminării în clasă. Vina nu poate şi nu este corect să fie atribuită unei singure părţi, ci tuturor celor implicate în acest proces: populaţiei majoritare, care uneori manifestă reticenţă, şi în egală măsură mentalităţii particulare, total diferită a comunităţii rome, puternic ancorată în sistemul de norme şi concepte comunitare organizate în jurul modelului de identitate al culturii tradiţionale romani. „Multe familii de romi susţin că nu pot acoperi costurile şcolarizării copiilor, dar interesant este că nu toţi sunt săraci, (…) unii în realitate au bani, chiar conturi la bancă. Ei au, însă, o altă viziune, alte valori; le-am explicat de ce e bine să-şi ducă copiii la şcoală, să vin cu exemple pozitive. La oraş nu putem obliga pe nici un director să înscrie 20 de copii romi. Şi aici vina este împărţită între cei care discriminează şi părinţii copiilor romi, care nu sunt dispuşi să le cumpere un rând de haine noi la început de an şcolar. De multe ori le-am explicat că aşa e bine, că nu se poate trimite la şcoală un copil murdar şi desculţ, cum umblă în comunitate, iar dacă copilul nu se simte bine la şcoală, o abandonează. Mi-au spus că şi aşa nu o să fim noi miniştri”, explică inspectorul şcolar pentru romi.

Mariajele timpurii şi tranzacţiile care se fac între părinţii „mirilor” copii reprezintă un alt obstacol în educaţia şi dezvoltarea copiilor romi. Kari Attila susţine că există încă astfel de cazuri, „nu multe, dar sunt” în comunităţile rome din judeţ. „Dar am observat că în ultimii ani, de când au început să meargă la şcoală, vârsta căsătoriei creşte, chiar şi fetele care s-au înscris la şcoală merg până la clasa a VIII-a şi chiar mai departe. Există câteva cazuri de abandon, dar numărul lor scade de la an la an. De exemplu, în acest an avem în clasa a VIII-a un număr de 203 elevi, dintre care 97 sunt fete, aproape jumătate. Şi la liceu la fel, din 210 elevi romi, 108 sunt fete. Deci acest fenomen este în scădere”, subliniază inspectorul şcolar.

Din păcate, copiilor romi le lipsesc şi modelele, membri ai comunităţilor lor absolvenţi de facultate, care să îi încurajeze să-şi desăvârşească studiile. „Sunt destul de mulţi de aici, din judeţ, care au terminat facultăţi, pe care eu îi ştiu. Dar de cum au intrat la facultate, chiar dacă au intrat pe locurile speciale, şi după ce au terminat studiile, nu-şi mai asumă identitatea de rom şi degeaba le spun: haideţi o dată la o oră de dirigenţie, ca un exemplu pozitiv pentru ceilalţi; refuză din diferite motive. Până ce-şi termină facultatea, au alt cerc de prieteni, se învârt în alt mediu”, arată profesorul Kari.

Sunt voci care susţin că aşa cum românii, maghiarii sau germanii au clase destinate lor, unde limba de studiu este cea maternă, ar trebui să existe şi clase speciale pentru romi. Canalizarea copiilor romi spre şcoli exclusiv sau predominant constituite pentru ei, de clase separate pe considerente de origine etnică „constituie discriminare”, susţine cu tărie Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii Romani CRISS, organizaţia neguvernamentală a cărei misiune este apărarea drepturilor romilor. Pe de altă parte, nu putem să nu ne întrebăm, ce s-ar alege de incluziunea socială a romilor, clamată şi reclamată?

Educaţia şi dezvoltarea timpurie reprezintă un factor important, un început egal de viaţă pentru copiii romi, comparativ cu cei aparţinând majorităţii, esenţial pentru integrarea lor în societate. Ar mai fi nevoie de încă 10 moderatori şcolari în judeţ, recunoaşte chiar şi conducerea inspectoratului şcolar, care să le ofere sprijin, asistenţă şi să-i pregătească pe profesorii din unităţile de învăţământ să lucreze cu elevii şi părinţii romi. Şi în acelaşi timp să ducă tratative cu cei din urmă, convingându-i să-şi trimită copiii la şcoală.

Potrivit inspectorului Kari Attila, în jur de 10% dintre copiii romi din Harghita nu au ajuns vreodată la şcoală. „Există câteva comunităţi foarte amărâte, la Porumbeni de exemplu, care trăiesc pe câmp, în case improvizate din cartoane, şi la Beteşti, lângă Cristur. În octombrie am reuşi să angajăm un mediator şcolar cu jumătate de normă la Porumbenii Mari şi sper că va ajuta mult comunitatea”, punctează profesorul.

În opinia sa, este important ca toate instituţiile şi populaţia deopotrivă să se implice şi „să nu aştepte numai de la Şcoală rezolvarea situaţiei romilor”, pentru asigurarea unor condiţii de trai decente pentru membrii comunităţilor rome. „Comunităţile rome sunt interesante din toate punctele de vedere, dar dacă nu încercăm să le înţelegem, să vedem ce este în spatele cortinei, atunci vedem doar că sunt romi şi sunt aşa cum sunt. Trebuie să înţelegem un pic şi din istoria lor, un pic din tradiţiile lor şi un pic din viaţa lor”, face apel Kari Attila.

Inspectoratul şcolar harghitean sprijină procesul de integrare a romilor şi colaborează cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi cu Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, pentru a identifica împreună modalitatea cea mai potrivită de a-i integra pe toţi cei care nu au fost şcolarizaţi, atât prin Programul „A doua şansa”, cât şi prin proiecte cu finanţare europeană.

„Este momentul să facem tot ce ne stă în putinţă, să reducem până la eliminare segregarea în unităţile de învăţământ. Este benefic să demonstrăm că îi acceptăm (pe romi – n.a.) în clase, în comunitate, să găsim modalitatea de a-i sprijini şi aş merge mai departe, să facem eforturi – necesare de altfel – pentru a le asigura transportul la şcoală, să-i ajutăm să se integreze. Dar cred că este la fel de important ca şi ei să conştientizeze că toate aceste lucruri sunt făcute în beneficiul şi nu în detrimentul lor, că trebuie să primească mâna pe care le-o întindem, pentru că prin acest parteneriat nu facem decât să găsim modalitatea de a avea o populaţie educată. Trebuie să înţelegem că suntem toţi cetăţeni europeni şi toţi trebuie să fim în acelaşi timp parte şi parteneri în acest proiect educaţional”, a conchis inspectorul şcolar general adjunct, prof. dr. Cristinel Glodeanu.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.