19 martie – Ziua Paşaportului Românesc

• Peste 2.200 de cereri pentru paşapoarte au fost preluate de la începutul acestui an în judeţul Harghita

Peste 2.200 de cereri pentru paşapoarte au fost preluate de la începutul acestui an la ghişeele Serviciului Public Comunitar de Paşapoarte Harghita. Instituţia Prefectului a informat, ieri, în contextul în care în data de 19 martie se sărbătoreşte Ziua Paşaportului Românesc, că de la începutul anului au fost preluate la ghişeele serviciului 2.218 cereri, dintre care 1.652 pentru paşapoarte simple electronice şi 566 pentru paşapoarte simple temporare. Au fost eliberate de la sediul serviciului 1.546 paşapoarte electronice. În anul 2022, au fost preluate 17.427 de cereri, 1.588 dintre acestea fiind pentru paşapoarte simple temporare şi 15.839 pentru paşapoarte simple electronice. Comparativ cu anul 2021, numărul total de cereri preluate la sediul serviciului în 2022 a crescut cu 9.204 unităţi.

Instituţia Prefectului aminteşte, într-un comunicat, că în judeţul Harghita activitatea Serviciului Public Comunitar de Paşapoarte se desfăşoară în sediul din municipiul Miercurea-Ciuc, din strada Márton Áron, nr. 48, programul de lucru fiind în zilele de luni, miercuri, joi şi vineri, în intervalul 08:30-16:30, iar în ziua de marţi, între orele 08:30 şi 18:30.

„Sărbătorirea Zilei Paşaportului Românesc, pe data de 19 martie 2023, marchează împlinirea a 111 ani de la promulgarea, în anul 1912, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758 a primei legi moderne care se referea la paşapoarte, Lege asupra paspoartelor. Astfel prin Lege asupra paspoartelor, statul român a introdus primele principii generale în privinţa paşapoartelor şi pentru trecerea frontierei, obligatorii pentru autorităţi şi cetăţeni. De la scrisori redactate manual la documente de călătorie ce stochează date biometrice, paşaportul constituie unul dintre cele mai circulate documente la nivel internaţional, purtând în paginile sale istoria civilizaţiilor trecute şi prezente. Importanţa acestuia a fost subliniată în anul 1920 când, Conferinţa de pace de la Paris a Ligii Naţiunilor a stabilit primul set de standarde internaţionale pentru paşaport. Tot în data de 19 martie se aniversează 15 ani de la lansarea primului paşaport electronic românesc. În prezent, noua generaţie de paşapoarte electronice româneşti înglobează nu numai elemente de securitate cu cea mai mare eficienţă şi utilitate în contracararea încercărilor de contrafacere sau falsificare, ci şi elemente de identitate naţională, purtând în paginile sale reprezentări grafice ale României precum Delta Dunării, Lacul Roşu, Sfinxul, Arcul de Triumf, Cetatea Sucevei, Mănăstirea Bârsana şi altele. Mai mult decât un simplu instrument de călătorie, paşaportul electronic românesc oferă cetăţenilor libertatea de mişcare fără viză în 172 de ţări, situându-se pe locul 17 pe scara internaţională a mobilităţii. În contextul realităţilor actuale în care cu toţii am fost marcaţi de efectele limitării interacţiunii umane generate de pandemie şi a conflictului militar din Ucraina, structurile de paşapoarte au reuşit să valorifice instrumentele digitale pentru a veni în sprijinul cetăţenilor. Astfel, eliberarea paşaportului electronic românesc a devenit mai simplă şi mai rapidă datorită facilităţilor de programare online şi de plată electronică, cetăţenii români putând intra în posesia acestuia într-un termen foarte scurt (de exemplu, în prezent, pentru cererile depuse în ţară, paşaportul simplu electronic a putut fi eliberat în maximum 5 zile lucrătoare de la data depunerii). Pe măsură ce tehnologia avansează, iar comunicarea la distanţă într-un mediu securizat devine noua normă, nu există nicio îndoială că paşaportul românesc de mâine poate căpăta noi valenţe, care să corespundă în permanenţă nevoilor societăţii”, se mai arată în comunicatul Instituţiei Prefectului. (E.G.)

Comentarii:

comentarii