Ziua Imnului Național al României, marcată la Miercurea-Ciuc

iulie 29, 2023 in Societate

Ziua Imnului Național a fost marcată, sâmbătă, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc, în prezența reprezentanților diverselor instituții din județ, dar și a numeroși localnici care au dorit să urmărească ceremonialul organizat în fața Monumentul Ostașului Necunoscut. După prezentarea onorului și salutul Drapelului de luptă, a fost rostită o Binecuvântare și Rugăciune pentru poporul român, iar fanfara a susținut un scurt spectacol cu muzică militară. Prefectul județului Harghita, Petres Sándor, a vorbit în fața celor prezenți despre simbolistica versurilor imnului național și despre semnificația acestei zile.

„Termenul imn provine din greaca veche, din cuvântul hymnos, care însemnă cântec de laudă, fiind un cântec solemn, de obicei religios. Compus pentru a admira, preţui, lăuda, adora sau ruga, este adresat, de cele mai multe ori, unei zeităţi, adeseori chiar unei ţări, devenind un simbol național. De secole, compozițiile lirice sau marșurile ajung să fie proclamate, prin constituție, prin legislația statală sau, pur și simplu, prin tradiție, imnuri naționale. (…) În imnul național, așa cum este perceput astăzi în lume, se concentrează esențele istoriei și personalității colective ale națiunii pe care o reprezintă. Pentru România, istoria imnurilor este şi oglinda istoriei, preluarea puterii fiind mai mereu urmată de schimbarea imnului, a zilei naţionale şi a însemnelor ţării. Ţara noastră a avut până astăzi şase imnuri: Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor din 1862, Imnul Regal între 1866 şi 1947, Zdrobite cătuşe în perioada 1948-1953, Te slăvim, Românie! până în anul 1975, pentru o perioadă de doi ani s-a intonat Pe-al nostru steag e scris Unire, apoi, din 1977 Trei culori cunosc pe lume. Începând din anul 1990, cântecul Deşteaptă-te, române! a devenit Imnul Naţional al României. Creaţie a scriitorului şi muzicianului Anton Pann, pe versurile poetului Andrei Mureşanu, şi intitulat iniţial Un răsunet, Deşteaptă-te, române! a fost interpretat, pentru prima dată, în contextul efervescenţei revoluţionare ce cuprinsese, în 1848, întreaga Europă, devenind un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei. După 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania, alăturându-se Forţelor Aliate, acest imn a fost cântat în mod spontan de toţi şi emis pe toate staţiile radio. Efectul său asupra stării de spirit a maselor a fost principalul motiv pentru care a fost interzis în timpul regimului comunist, intonarea sau fredonarea lui fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale. Cu toate acestea, în 1987, a fost cântat în timpul revoltei din Braşov, la fel cum s-a întâmplat şi în decembrie 1989, în toată ţara, contribuind la prăbuşirea dictaturii ceauşiste. Instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor”, a afirmat Petres Sándor. Acesta a arătat, totodată, că Deşteaptă-te, române! este, din anul 1990, Imnul Naţional al României, un cântec menit să fie tot timpul alături de români, iar valoarea sa simbolică se păstrează şi astăzi, mesajul său fiind un permanent îndemn adresat cetăţenilor țării de-a menţine starea de veghe necesară păstrării demnităţii naţionale, spiritului de sacrificiu şi solidarităţii civice.

„Împreună cu drapelul şi stema, imnul este sinteza valorilor şi idealurilor poporului român, parte a identităţii sale, reprezintă familia, valorile fiecărui român, trecutul, prezentul și viitorul acestei țări. Fie ca bunul Dumnezeu să ne dea sănătate, putere şi înţelepciune pentru ca, fiecare la locul nostru, prin acţiunile şi viaţa noastră, să contribuim la dăinuirea peste veacuri a imnurilor pe care le cântăm, începând cu imnul României şi terminând cu Simfonia a IX-a de Beethoven, imnul Europei Unite”, a spus prefectul județului Harghita.

La rândul său, comandantul Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu” din Miercurea-Ciuc, colonelul Nicolae-Gabriel Oros, a afirmat că alături de tricolor, stema țării și sigiliul statului român, imnul este un simbol național care îndeamnă la patriotism și iubire de neam, având un puternic mesaj de libertate care însuflețește și provoacă emoții de fiecare dată când este intonat.

„Această zi trebuie să fie prilej de aducere aminte a patriotismului şi spiritului de sacrificiu a generaţiilor trecute, a eroilor care s-au jertfit pe parcursul timpului pentru noi, pentru libertatea şi pentru integritatea ţării noastre, un îndemn pentru generațiile actuale, o moștenire pe care trebuie să o prețuim și să o predăm mai departe celor care vor veni după noi. Ziua Imnului Național este, în același timp și momentul în care privim cu încredere și optimism către viitorul națiunii noastre, unul în care ne dorim să ne bucurăm de o securitate națională extinsă în cadrul marii familii euroatlantice, de prosperitate, democrație și de un stat de drept funcțional și eficient. La fel ca și în momentele cruciale ale istoriei, îndemnurile imnului sunt cât se poate de actuale. Versurile Imnului trebuie să ne inspire, să ne ofere ambiția și puterea de a demonstra în fața noastră și a copiilor noștri, dar și lumii întregi că noi, românii, suntem un popor harnic și liber, cu respect față de trecut și determinați să creionăm un viitor mai bun, pentru că puterea de a schimba destinul nostru și al țării se află în fiecare dintre noi. Noi, cetăţenii României, să ne cinstim simbolul naţional – Imnul, aşa cum fac toate ţările Uniunii Europene, la zi de sărbătoare. Să-l cântăm cu mândrie – ca un gest de solidaritate naţională şi respect faţă de ţară. Cântând Imnul, ne afirmăm identitatea naţională şi ne exprimăm patriotismul. Cântând Imnul, să dobândim cutezanţa şi libertatea pe care ni le dorim fiecare dintre noi. Orice naţiune se fondează pe respectul faţă de trecut şi pe solidaritatea şi respectul între membrii săi. La mulți ani Imnului Național! La mulți ani, România!”, a declarat col. Nicolae-Gabriel Oros.

După intonarea vocală şi instrumentală a Imnul Naţional al României, a avut loc defilarea Gărzii de Onoare, iar ceremonialul din fața monumentului Ostașului Necunoscut din Miercurea-Ciuc s-a încheiat cu onorul muzicii militare.

E.G.

Album foto