Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Ministrul Mediului a afirmat, la începutul săptămânii, că anul 2021 a scos la iveală foarte multe carenţe ale sistemului naţional de gestiune a deşeurilor, carenţe în ceea ce priveşte gestionarea problemelor legate de exploatarea pădurilor, în privinţa calităţii aerului în foarte multe oraşe din România şi nu numai
„2021 ne-a arătat cât de nepăsătoare a fost această ţară în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor de mediu, gestionarea deşeurilor sau a platformelor de depozitare a deşeurilor menajere sau a platformelor de depozitare a deşeurilor industriale şi că cei 20 sau chiar cei 30 de ani de nepăsare au condus la aceste infringements la Comisia Europeană şi la această abordare foarte tranşantă a Comisiei Europene în anumite privinţe, în momentul în care ne-au trimis în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, a declarat, pentru Informaţia Harghitei, ministrul Tánczos Barna.
Ministrul Mediului a precizat că anul 2022 „va trebui să fie anul în care schimbăm mentalităţi, schimbăm atitudini” mai ales în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor şi problema colectării selective.
„Aici noi în primul rând, cetăţenii acestei ţări şi comunităţile locale trebuie să fim mult mai responsabili, să punem presiune pe unităţile administrativ-teritoriale unde gestionarea deşeurilor nu este aşa cum ar trebui să fie, acolo unde nu avem colectare selectivă, acolo unde nu avem aşa-zisa «deviere de la groapă» care, pe de o parte, reduce presiunea pe marile depozite de deşeuri, dar generează materie primă pentru economia circulară. Şi în această privinţă 2022 trebuie să fie anul în care curăţăm România, trebuie să fie anul în care conştientizăm – şi aici ministerul se va implica cu o campanie de conştientizare, poate cea mai mare de când s-a înfiinţat acest minister – să existe un program de conştientizare a efectelor şi a importanţei gestionării deşeurilor menajere. Trebuie să fie anul în care construim unele alternative pentru depozitare voluntară pentru deşeurile voluminoase, începând de la deşeurile din construcţii, mobilier, cauciucuri, sticlă, electrocasnice, toate acele deşeuri care pot reintra în economia circulară”, a menţionat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Potrivit senatorului harghitean Tánczos Barna, o altă provocare pentru 2022 va fi continuarea luptei împotriva exploatării ilegale a masei lemnoase.
„În anul 2021 am făcut un pas foarte important, am lansat SUMAL-2, sistem de monitorizare şi trasabilitate care ne dă o altă perspectivă şi o altă dimensiune a luptei împotriva tăierilor ilegale de păduri. Aici va trebui să continuăm această luptă, va trebui să fim fermi şi să aplicăm sancţiuni administrative, să aplicăm contravenţiile şi infracţiunile penale care vor duce această activitate pe un făgaş legal şi către o exploatare durabilă a pădurilor. Vom avea nevoie aici de sprijinul Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public, pentru că este nevoie de acei judecători, de acei procurori, de acei poliţişti judiciari specializaţi pe criminalitatea de mediu. Altfel nu vom avea niciodată sancţiuni dure împotriva celor care încalcă legislaţia şi care comit fapte penale poluând sau defrişând sau depozitând deşeuri în locuri nepermise. Va trebui să monitorizăm atent infringement-urile, pentru a reduce în felul acesta şi pentru a elimina aceste riscuri de a fi trimişi în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, a adăugat ministrul Mediului.
El a precizat că foarte multe dintre aceste infringement-uri vin din domenii conexe, din sectorul energetic de pildă, unde „sunt în continuare unităţi de producere a energiei care nu corespund cerinţelor naţionale şi europene”, vin din domenii de infracţionalitate acolo unde Ministerul Mediului nu are competenţe, în acest sens fiind necesar şi pe deplin justificat sprijinul Ministerului de Interne.
„Vom continua şi activitatea de evaluare a populaţiei de urs şi vom pune în practică elementele planului de acţiune care, pe de o parte, va crea posibilitatea de intervenţie acolo unde este nevoie, în vederea protejării vieţii umane şi trebuie să avem în 2022 unele măsuri preventive prin care să reducem aceste riscuri şi să devenim un minister care protejează viaţa umană, alături de protecţia oferită acestei specii protejate. Dar nu rămânem doar în poziţie de reactivi, ci vom preveni aceste atacuri”, a subliniat ministrul Tánczos Barna.
În altă ordine de idei, ministrul Mediului a arătat că în acest an va fi deschis un apel pentru piste de biciclete, că programele Rabla Clasic şi Rabla Plus vor fi continuate şi că în prezent se analizează şi deschiderea unei sesiuni pentru unităţile administrativ-teritoriale, menită să le ajute să achiziţioneze maşini electrice.
„Vor fi şi foarte multe proiecte de investiţie finanţate din banii Ministerului Mediului. La păduri începem plantarea celor 56.000 de hectare prevăzute în PNRR. Avem sistemul informativ pregătit, trebuie să terminăm şi plăţile pentru toţi proprietarii de păduri. În 2021 am recuperat toate datoriile şi am plătit, de fapt, toate drepturile din 2019, din 2020 şi majoritatea sumelor pe 2021 pentru cei care au pădurile în parcuri naturale. (…) Avea statul o datorie de peste 300 de milioane de lei la proprietarii de păduri şi 2021 este anul în care am plătit cel mai mult la acest capitol. Toţi care au interdicţie de exploatare stăteau până acum şi se uitau la minister, aşteptau bani, iar acum şi-au primit subvenţiile pe care statul ani de zile nu le-a plătit”, a concluzionat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
DANIELA MEZEY
