„Suntem în inima ţării. Dacă inima este bolnavă, şi ţara este bolnavă!”

august 25, 2015 in Societate

Teme dezbătute la Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni Izvoru-Mureşului

În cea de-a patra zi a Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni, găzduită ca-n fiecare an de Complexul Sportiv Naţional de la Izvoru-Mureşului, s-a dezbătut şi discutat pe marginea delicatului subiect Situaţia românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş sub semnul urgenţei, subiect mereu readus în atenţia urechilor niţeluş cam surde ale guvernanţilor din toate partidele şi de toate culorile.

Dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita: Încă de la prima ediţie a Universităţii, problematica apărării şi păstrării identităţii românilor din judeţele Covasna, Harghita şi chiar Mureş a fost dezbătută an de an. Universitatea şi-a adus contribuţia la o mai bună cunoaştere a realităţilor complexe şi sensibile din zonă, la cunoaşterea efectelor perverse ale raporturilor dintre stat şi dintre majoritate şi minoritate. Pentru înţelegerea cauzelor reale ale situaţiei actuale în evoluţia istorică de un real folos ne-au fost cercetările referitoare la istoria, cultura şi civilizaţia românilor din zonă, cât şi cele privind convieţuirea interetnică în contextul evoluţiilor geopolitice actuale. Reprezintă o certitudine faptul că astăzi, faţă de situaţia de acum 15-20 de ani, factorii interesaţi în cunoaşterea realităţilor din zonă şi societatea românească în ansamblu dispun de surse de informare credibile care pot sta la baza fundamentării unor decizii care să satisfacă solicitările îndreptăţite ale societăţii civile româneşti de sub ş egida Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş privind eliminarea discriminărilor şi asigurarea egalităţii de finanţare cu cea de care se bucură cetăţenii maghiari din zonă. Şi totuşi, nenumăratele demersuri în acest sens nu şi-au găsit soluţionarea. Nu s-a reuşit să se depăşească pragul cunoscutei afirmaţii păguboase conform căreia majoritarii nu pot fi finanţaţi pentru nevoi identitare din fondurile publice centrale. În toţi aceşti ani a existat o diferenţă între discursul aceloraşi politicieni atunci când aceştia au fost în opoziţie şi atunci când aceştia au ajuns la guvernare. (…) Se caută permanent parteneri de dialog ocolind reprezentanţii cei mai autorizaţi ai comunităţii româneşti, Episcopia şi Forumul Civic. Suntem, în continuare, agresaţi, discriminaţi la nivel simbolic şi efectiv. (…) Problema românilor din Covasna, Harghita şi parţial Mureş nu este numai a noastră, este a ţării. Suntem în inima ţării. Dacă inima este bolnavă, şi ţara este bolnavă”, a conchis dr. Ioan Lăcătuşu.

Nu trebuie să ai arme pentru a controla un spaţiu, e suficient să controlezi structura administrativă pentru a-ţi asigura preeminenţa

Dr. Radu Baltasiu, Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei, director la Institutul Cultural Român – Direcţia Românii din Afara Graniţelor şi Limba Română: Pregătim noi cercetări în zonă şi nu numai, ne interesează problematica românilor de pretutindeni şi a românilor aflaţi în minoritate numerică, Academia Română se pare că a devenit mai interesată de aceste probleme, suntem pe punctul de a definitiva o metodologie în acest sens. Avem o propunere de strategie naţională de apărare care are ca punct de plecare asigurarea României ca actor cu predictibilitate strategică pentru partenerii noştri. Baza acestei predictibilităţi este, pe lângă politicile apărării şi energetice, statul de drept. Problema este că România are o zonă în care sunt dificultăţi mari cu statul de drept. Şi din acest punct de vedere noi am cataloga România în zona statelor slabe-mediu. Nu este un stat slab întrutotul, pentru că are instituţii de forţă care funcţionează, doar că instituţiile menite să asigure aplicarea legii funcţionează parţial în zonă şi asta trebuie spus limpede, este o situaţie reală. Datorită faptului că aceste instituţii nu au lucrat în ultimii 25 de ani (realitatea geostrategică fiind centrul României, care în linie dreaptă nu e foarte departe de gurile Dunării, un punct veşnic de interes încă din Evul Mediu pentru puterile din Vestul României), interesul a fost „să se sară” din Carpaţi direct la gurile Dunării. Şi din acest punct de vedere o trambulină geostrategică, un „portavion geostrategic” o constituie exact centrul României. Nu trebuie să ai arme pentru a controla un spaţiu, e suficient să controlezi definiţiile şi structura administrativă pentru a-ţi asigura preeminenţa. În aceşti 25 de ani a apărut acest „portavion” geostrategic care nu este favorabil României şi care a condus în ultimă instanţă la transformarea românilor de aici într-o minoritate. Aceasta este o realitate pe care noi am documentat-o sociologic, corespunde definiţiilor unanim acceptate a ceea ce înseamnă minoritate, adică: este discriminată politic, este discriminată negativ din punct de vedere al prezenţei culturale, este discriminată negativ în ceea ce priveşte accesul la resurse economice, este o entitate care aproape că nu are drept la exprimare culturală-politică-administrativă, în opoziţie cu o majoritate locală care are un control aproape absolut asupra elementelor enunţate: politic, administrativ, economic, cultural. Este o situaţie de facto care trebuie recunoscută şi în consecinţă acţionat în virtutea legii.

Prof. dr. Ioan Sabău Pop: În calitate de preşedinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş fac o primă remarcă: am observat atitudinea de menajare şi de reţinere pe care o avem atunci când atacăm probleme importante şi când ne referim la aceia care, în competiţie cu noi, ne neagă existenţa, ne neagă tradiţiile, încearcă să ne desfiinţeze prin atitudinea de deznaţionalizare care durează de secole. Trebuie să depăşim acest impas şi să ieşim şi mai hotărâţi, desigur nu cu elemente contondente, cu calm şi argumente bine puse la punct, să combatem aceste aspecte. N-avem nevoie să ne justificăm, nu ne justificăm existenţa şi tradiţia istorică. Am fost foarte impresionat în 11 iulie la Întorsura Buzăului, când am constatat acolo situaţia românilor, comportamentul foarte demn al celor prezenţi la întâlnire, îngrijoraţi de un lucru la care nu m-am aşteptat: vor să nu fie uitaţi! Vor să se ştie despre ei! Dar am rămas surprins când d-l deputat Grama – şi-a făcut şi el timp, mă rog, să vină până acolo – a spus la un moment dat trimiteţi-mi materialele şi o să mă uit peste ele – şi a plecat din ţară. Mă întreb dacă şi indemnizaţia aceea de pensie trebuie să i-o trimitem tot acolo, crezând eu că datoria unui parlamentar este de a-şi promova zona şi de a face legi în favoarea ei. (…)

Ştiu că ne întâlnim aicea şi pentru raporturile interetnice care trebuie să existe în zonă. Dar dragoste cu forţa nu se face. Până la urmă, ţara asta se numeşte România, gesturile de autoritate trebuie să le dea legea şi autorităţile. Fără milă, fără îndurare şi cu înţelegere! Dar manifestările publice antiromâneşti, opulenţa în prezentarea lor care se întâmplă în zonă şi mai nou cu extensie spre Târgu-Mureş, cum a fost la 10 martie anul trecut acea manifestaţie când au spus că-şi aprind ţigările cu săbiile în faţa jandarmilor – trebuiesc înlăturate cu fermitate, căci spuneau romanii că legea şi opera judecătorească trebuie respectate chiar dacă piere lumea – şi asta dă un semn despre forţa cu care trebuie aplicată legea. (…) Ca jurist, mă interesează foarte mult cum acţionează factorii de putere dintr-un stat şi constatăm că dacă autorităţile nu acţionează, e ca şi cum n-ar exista, iar dacă nu există autorităţi, nu există nici justiţie.

Ioan Lăcătuşu: S-a vorbit aici mai zilele trecute despre aplicarea principiului reciprocităţii între state în ce priveşte tratamentul minorităţilor, de respectarea minorităţilor naţionale, a păstrării identităţii comunităţilor dintr-o parte şi alta, trebuie să ne amintim aici că nici astăzi nu s-a primit aprobarea pentru ridicarea bustului Sfântului Mitropolit Andrei Şaguna în curtea Episcopiei Ortodoxe de la Jula. Fapte, fapte, domnilor! Fapte în ţări europene! Şi aici trebuie să recunoaştem că şi diplomaţia noastră, Guvernul nostru îşi au partea de vină, dacă ne împotmolim într-un lucru atât de mărunt. Haideţi să comparăm cu sutele de monumente – şi ce mesaje au acestea! – din Covasna şi din Harghita…

Statul asistă neputincios cum o parte a naţiunii române este discriminată într-o zonă aflată sub autoritatea sa, printr-un cadru instituţional creat de el

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a făcut, la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului, o analiză a situaţiei comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna şi a susţinut că mentalul acesteia este definit de sentimentele de neputinţă, teamă şi părăsire, generat, printre altele, de faptul că aceştia sunt lipsiţi de suportul societăţii şi al statului şi că nu se mai regăsesc în proiecţia de viitor a zonei.
„Sentimentul neputinţei corelat de teamă şi părăsire sunt elementele fundamentale care definesc astăzi mentalul comunităţii româneşti. Românii, lipsiţi de suportul general al societăţii şi al statului, constată de multe ori că nu se mai regăsesc în proiecţia de viitor a zonei, că s-au întors la situaţia de toleraţi, că greşesc când îşi concep viitorul aici”, a declarat Adrian Jean Andrei, care a subliniat că aceste observaţii sunt bazate pe recente cercetări sociologice efectuate în zonă.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu a prezentat o evoluţie a situaţiei demografice a populaţiei româneşti din Harghita, din care reiese că dacă la recensământul din 1992 numărul acesteia era de 48.948 de persoane, în 2021 se va ajunge la 28.926 de români, ceea ce înseamnă o scădere prognozată cu 40,9%.

Adrian Jean Andrei consideră că marele risc sub care stă populaţia românească este nu neapărat cel al scăderii demografice, ci acela că îşi vede cadrul comunitar distrus. „Marele risc sub care stă comunitatea românească nu este neapărat acela al scăderii demografice, proces întâlnit la nivel naţional, ci acela că îşi vede cadrul comunitar românesc distrus, că nu mai are potenţial şi mijloace de a susţine şi proteja idealul etnic românesc. Comunitatea românească pierde puterea de a-şi promova la nivel local interesele şi de a influenţa deciziile majore referitoare la ea, căci gradul său de reprezentativitate nu îi permite acest lucru. Interesele comunităţii româneşti se regăsesc accidental în priorităţile autorităţilor locale, numai atunci când sunt impuse de constrângeri extralocale”, a declarat prefectul Harghitei.

El a subliniat că la realizarea acestei situaţii „au concurat lipsa de viziune şi consecvenţă în activitatea comunităţii locale româneşti, slăbirea treptată a autorităţii statului român în zonă din motive politice şi datorită formaţiunii majoritare din judeţ”. Adrian Jean Andrei a vorbit de susţinerea insuficientă, prin efort comunitar, a instituţiilor culturale care promovează cultura şi valorile româneşti, de lipsa de implicare a tinerilor la promovarea intereselor comunitare, etnice sau culturale, dar şi de absenţa unei strategii şi a unei elite conducătoare.
Potrivit prefectului, UDMR şi-a consolidat autoritatea în zonă şi administrează aproape independent în Covasna şi Harghita, „nesocotind aproape până la dispreţ interesele comunităţii româneşti”, iar acest lucru s-a întâmplat întrucât partidele româneşti, de 25 ani, au băgat soarta acestei comunităţi în jocul de cooptare a UDMR la guvernare.

„Tratarea comunităţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita ca aparţinând majorităţii este o uriaşă eroare de strategie politică a statului român, căci a ajuns astăzi în situaţia în care asistă neputincios cum o parte a naţiunii române este discriminată într-o zonă aflată sub autoritatea sa, printr-un cadru instituţional creat de el. Este de reţinut, în acest context, faptul că aproape toate deciziile mari luate în plan local referitoare la comunitatea românească sunt adoptate fără prezenţa ei şi în multe cazuri împotriva ei, căci gradul său de reprezentare nu-i permite să-şi promoveze şi să-şi apere interesele. (…) Numeric majoritari, secuii, maghiarii din centrul României sunt consideraţi de către unii lideri maghiari, care gândesc viitorul la timpul trecut, ca fiind mijlocul apt să împlinească, treptat, visul Ungariei Mari. Într-o asemenea logică se înscriu o parte a acţiunilor formaţiunii majoritare din judeţul Harghita, printre care se găseşte obiectivul politic numit ţinutul secuiesc autonom”, a declarat prefectul Harghitei.
Şi preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a subliniat faptul că este fundamentală finanţarea directă a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, pentru activităţi culturale, educaţionale, identitare şi s-a declarat împotriva folosirii termenului de „minoritate”, pentru românii din zonă. „Să ne ferim de definiţii şi de termeni care pot să creeze şi care pot să dea apă la moară celor care vă vor într-o enclavă etnică, care vă vor segregaţi teritorial, în care într-adevăr aţi fi declaraţi, poate, minoritate naţională. Dumneavoastră sunteţi populaţie majoritară numeric inferioară în judeţele Covasna şi Harghita, punct. Este foarte important acest lucru de subliniat”, a conchis Eugen Popescu.

Au mai luat cuvântul pe diferite subiecte tangente temei dezbătute prefectul de Covasna, Sebastian Cucu, prof. Ilie Şandru, Ovidiu Sabău, membru în Consiliul Local Târgu-Mureş, prof. Irina Groza, fostul deputat Aurel Dragomir, preotul Ioan Tămaş Delavâlcele.

Nu ne putem tămădui, dacă nu recunoaştem că suntem bolnavi!

PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a încheiat dezbaterile temei cu următoarele cuvinte: „Cu multă dragoste duhovnicească mă aplec asupra oamenilor de jertfă, care ştiu să se integreze în ceea ce se cheamă atmosferă interetnică. Biserica şi şcoala sunt cele două instituţii care măresc conştiinţa românească. E foarte dureros, ca slujitor al sfântului altar, să treci prin satele îmbătrânite şi care scad demografic şi să întâlneşti români ortodocşi care abia pot să lege două fraze în limba maternă. Dacă nici noi, cei care participăm la această universitate de vară, nu tragem câteva semnale de alarmă, care-i rostul venirii noastre aici? Îl felicit pe fostul preşedinte Traian Băsescu, pentru că ceea ce dânsul a spus aici mulţi dintre noi n-am fi avut curajul, trebuie să recunoaştem! Tuturor celor care se apleacă asupra păstrării identităţii româneşti binecuvântare şi preţuire! Episcopia Covasnei şi Harghitei este cea mai grea episcopie din ţară, nu pentru că iarna e frig, ci pentru că trebuie să te apleci începând de la vlădică până la opincă la cele mai mari nevoi ale românilor din această parte de ţară. Nu ştiu câţi dintre ierarhii ţării sunt pasionaţi sau îi interesează că avem atâţia copii care mâinea ailaltă încep şcoala şi n-au cu ce merge din punct de vedere al îmbrăcăminţii, al banului în buzunar şi al ceea ce se numeşte şcoală românească. Chiar dacă se spun aceleaşi lucruri an de an la această universitate, e bine să se ştie că nu s-a luat nici o măsură. Ori s-au lua câteva, dar nu ne putem tămădui, dacă nu recunoaştem că suntem bolnavi! ”.