Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”:„Suntem animaţi pentru a restabili adevărul pe care unii se străduiesc din toate puterile să-l răstălmăcească, ba să-l denatureze” | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 3 decembrie 2022
Home » Cultură »
Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”:
„Suntem animaţi pentru a restabili adevărul pe care unii se străduiesc din toate puterile să-l răstălmăcească, ba să-l denatureze”
<h5><i>Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”:</i></h5>„Suntem animaţi pentru a restabili adevărul pe care unii se străduiesc din toate puterile să-l răstălmăcească, ba să-l denatureze”

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”:
„Suntem animaţi pentru a restabili adevărul pe care unii se străduiesc din toate puterile să-l răstălmăcească, ba să-l denatureze”

Zeci de cercetători, academicieni, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură din întreaga ţară au participat, vineri şi sâmbătă, la cea de-a XXVIII-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, care s-a desfăşurat la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului. Ediţia din acest an a sesiunii a fost organizată de Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita şi Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcţiei Generale Guvernare Deschisă, Relaţii Publice şi Colaborare.

  • „Nu te teme turmă mică pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea vouă împărăţia”

În debutul manifestării, părintele consilier dr. Laurenţiu-Gabriel Panciu a dat citire mesajului Preasfinţitului Părinte Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei.În cuvântul PS Andreiintitulat „Eparhia Covasnei şi Harghitei, vatră de păstrare a identităţii religioase şi sociale a românilor din Arcul Intracarpatic”, acesta a transmis arhiereştile binecuvântări „în semn de înaltă apreciere pentru lucrarea asumată şi jertfelnică de care daţi mereu dovadă răspunzând afirmativ organizatorilor evenimentului cultural care cu atâta devotament rânduiesc cele necesare pentru păstrarea memoriei înaintaşilor pe care o şi aşterne ulterior în paginile volumelor ştiinţifice care rămân martore trecerii frăţiilor voastre prin aceste locuri”.

„Data de 25 septembrie reprezintă în fiecare an ziua de naştere a oazei ortodoxiei de pe aceste meleaguri, zi care însumează datoria sfântă a mărturisirii credinţei, precum şi păstrarea identităţii naţionale a tuturor celor care trăiesc aici fizic, dar şi a celor care şi-au asumat de-a lungul timpului o împreună vieţuire alături de cei dintâi amintiţi. Comunităţile de credincioşi alături de vrednicii lor păstori duhovniceşti au primit cuvânt de îmbărbătare ca urmare a vizitelor pastorale întreprinse de ierarhii locului, dar şi de ierarhi invitaţi din ţară şi din diaspora, care au găsit aici o realitate ce se scaldă în cuvintele Blândului nostru Mântuitor, aşa cum sunt ele consemnate de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca care zice: «Nu te teme turmă mică pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea vouă împărăţia». Aşadar, nu numărul este indicat prin citatul biblic spre a fi ceva important, ci accentul cade pe faptul că Tatăl nostru cel ceresc oferă în dar celor ce ascultă de cuvintele Fiului Său împărăţia Sa ca una ce nu este nici trecătoare, nici părtinitoare şi nici parte a acestei lumi, ci este veşnică, ca una ce se identifică cu creatorul său. că «acolo unde sunt adunaţi doi sau trei în numele Meu, acolo sunt şi Eu», ne zice Sfântul Evanghelist Matei. Am dorit să precizez acest aspect ca unul ce trebuie să rămână un firesc al lucrurilor din Eparhia noastră, adică sentimentul frăţietăţii dintre om şi om, cărările şi punţile dezvoltate în timp şi care trec dincolo de hotarele geografice ale arealului covasno-harghitean să rămână liantul care zideşte pe temelia dorită de Părintele nostru cel din ceruri, şi anume credinţa”, a transmis PS Andrei.

Subprefectul judeţului Harghita, Marius Ţepeluş, a mulţumit organizatorilor deoarece „Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie a depăşit un sfert de veac”. „Este evident un eveniment de înaltă ţinută academică, pentru că, aşa cum foarte bine ştiţi, specialişti de înaltă clasă, academicieni, cadre didactice universitare şi preuniversitare, istorici, arhivişti, sociologi au participat de-a lungul celor 28 de ediţii şi, mai mult decât atât, activitatea domniilor lor prodigioasă a fost valorificată ştiinţific prin tipărirea, dacă nu mă înşel, a aproape 300 de volume şi cred că este important de menţionat că multe dintre aceste volume au fost finanţate – editarea şi apariţia lor – de către Guvernul României prin Secretariatul General, care iată este la a patra ediţie când sprijină financiar organizarea acestei sesiuni de comunicări ştiinţifice”, a subliniat subprefectul judeţului.

  • S-a reiterat ideea de a se face demersurile necesare pentru ca dr. Ioan Lăcătuşu să fie numit membru supleant al Academiei Române

Subsecretarul de stat în Ministerul Culturii, prof. dr. Costel-Cristian Lazăr, a transmis mesajul Ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, „care vă asigură de toată preţuirea domniei sale, ştie despre manifestările culturale de la noi din zonă, ştie despre activitatea cercetătorilor de la Centrul European de Studii Covasna-Harghita”. „Întotdeauna dl ministru ne-a asigurat că va fi un sprijin şi un prieten al zonei noastre”, a spus subsecretarul de stat.

În nume propriu, prof. dr. Costel Lazăr, la fel ca toţi vorbitorii, de altfel, i-a urat La mulţi ani! directorului ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu, sufletul marii majorităţi a manifestărilor ştiinţifice şi culturale din zonă, la împlinirea vârstei de 75 de ani. De asemenea, cu această ocazie, a reiterat ideea ca toţi cei din zonă, comunitatea ştiinţifică, „ar trebui să facem demersurile necesare pentru ca dl Lăcătuşu să fie numit membru supleant al Academiei Române pentru întreaga sa activitate în slujba românismului din zonă”.

În deschiderea manifestării a mai vorbit şi Mihai Nicolau, directorul general al societăţii Ştefadina Comserv din Bucureşti, partener strategic al Centrului European de Studii Covasna-Harghita. După cum a afirmat dr. Ioan Lăcătuşu, cu sprijinul societăţii amintite „am ieşit în lume după ani de zile cu Biblioteca digitală Eurocarpatica. Mai avem 400 de volume care sunt în format PDF. Nu au mai putut colegii mei să dovedească să vi le transmită. Nu se mai poate invoca că nu ştie lumea şi nici specialiştii de românii din zona noastră”.

  • Prof. univ. dr. Valer Dorneanu: Nimic nu s-ar fi întâmplat dacă în urmă cu 28 de ani nu s-ar fi constituit (…) Episcopia Covasnei şi Harghitei

După cuvintele de salut de la începutul manifestării, au urmat lucrările în plen, care au fost moderate de prof. univ. dr. Ioan Vlad şi prof. univ. dr. Valentin Marica.

În plen, prof. univ. dr. Valer Dorneanu, fost preşedinte al Curţii Constituţionale a României şi al Camerei Deputaţilor, originar din comuna Corbu, a prezentat comunicarea „Elogiu organizatorilor şi realizatorilor Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie – Rezultate şi perspective”.

„Cu toată sinceritatea”, acesta le-a spus celor care au participat pentru prima dată la manifestare că ea se ridică într-adevăr la nivelul unei sesiuni ştiinţifice, „un colocviu care nu are numai un caracter local menit să adune spiritualitatea românească, să apere istoria, civilizaţia noastră, este într-adevăr un colocviu cu valenţe ştiinţifice extraordinare”. Prof. univ. dr. Valer Dorneanu a precizat că a participat la multe simpozioane ştiinţifice „şi de aceea afirm cu toată sinceritatea că acesta se ridică şi la nivelul ştiinţific, mai ales la nivelul afectiv, mai ales la exprimarea ştiinţifică a durerilor acestei zone, acestor oameni. De aceea vreau să aduc un elogiu organizatorilor, realizatorilor, tuturor celor care în decursul celor 27 de sesiuni de până acum şi-au adus o contribuţie extraordinară la ceea ce şi-au propus”.

„Nimic nu s-ar fi întâmplat dacă în urmă cu 28 de ani nu s-ar fi constituit o lucrare dumnezeiască, esenţială pentru noi, constituirea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, pentru că din acest moment a început (…) deşteptarea naţională, de trezire a spiritului naţional, de trezire a dragostei faţă de aceste locuri”.

Acesta şi-a amintit „acel moment istoric de constituire a Episcopiei” zicând că „ne-am întâlnit mai mulţi oameni, în frunte cu fostul mitropolit al Ardealului, regretatul Antonie Plămădeală, care a venit şi cu sarcină de la patriarhul de atunci, noi, civilii, şi cu oblăduirea fostului prim-ministru la Tuşnad am pus bazele acestei episcopii”. Conform vorbitorului, de Episcopie „se leagă o emulaţie extraordinară, o trezire a spiritualităţii româneşti, o trezire la replică, o trezire la a demonstra adevărul”. „Din păcate, românii câteodată se mulţumesc cu domnule ce să demonstrăm? că toată lumea ştie că aici ne-am născut, din preistorie, neolitic avem asta, avem asta. Nu e aşa, trebuie lucru organizat, deoarece în altă parte organizarea este extraordinară, istorică şi foarte sprijinită”.

  • „Împreună trebuie să construim, împreună şi nu unii împotriva celorlalţi”

În acest context, prof. univ. dr. Valer Dorneanu a apreciat constituirea organizaţiilor neguvernamentale româneşti militante din zonă, foarte active, care „au fost redeşteptate” odată cu înfiinţarea episcopiei. „Vreau să vă spun că toate aceste organizaţii nu au doar un spirit naţional, patriotic, sunt animate şi de adevărul obiectiv, sunt animate de conştiinţa spiritualităţii româneşti şi nu sunt animate împotriva cuiva. Suntem animaţi – şi sunt şi eu implicat – pentru a restabili adevărul pe care unii se străduiesc din toate puterile să-l răstălmăcească, ba să-l denatureze”, a spus prof. univ. dr. Valer Dorneanu.

Conform acestuia, sesiunile de comunicări ştiinţifice urmăresc „scopuri nobile, ştiinţifice”, „urmăresc stabilirea acelui adevăr care să însemne pentru toţi locuitorii acestor meleaguri, şi în primul rând pentru români şi maghiari, faptul de a ne uni, de a pleca de la adevărul că suntem împreună, suntem – dacă vreţi – condamnaţi de istorie, hărăziţi de Dumnezeu să stăm împreună şi să acceptăm că împreună trebuie să construim, împreună şi nu unii împotriva celorlalţi. (…) Acest spirit le animă (n.n. – pe organizaţiile neguvernamentale), spiritul de convieţuire. Sigur, nu în ultimul rând, toţi cei care au prezentat de-a lungul timpului diverse materiale sunt animaţi şi de dorinţa de a spune care este adevărul adevărat, adevărul obiectiv, care este dreptatea şi atunci dându-le replică civilizată celor care ne neagă existenţa şi o denaturează, asta nu înseamnă spirit revendicativ sau spirit de adversitate. Iată de ce aceste comunicări, alături de scopul nobil, au un caracter ştiinţific”, a mai spus, printre altele, vorbitorul.

Prof. univ. dr. Valer Dorneanu a evidenţiat că sunt şi rezultate în urma acţiunilor desfăşurate de ONG-urile din zonă, amintind numeroasele cărţi care demonstrează prezenţa românească în zonă încă din preistorie. De asemenea, a evidenţiat valoarea personalităţilor care „s-au născut, au trăit şi au creat nu numai pentru această zonă, ci pentru poporul român, contribuţii de seamă istorice, culturale, religioase”.

Tot în plen, prof. univ. dr. Valentin Marica (Târgu Mureş) a prezentat comunicarea „Incursiune în istorie şi critica literară în memorialistica lui Octavian C. Tăslăuanu”. Printre altele, acesta a amintit că anul trecut a apărut colecţia memorialistică „Octavian Codru Tăslăuanu – Spovedanii I-XV” (3 volume), ediţie „monumentală” îngrijită de lect. univ. dr. George Bogdan, însă „destinul critic încă întârzie, este în universul de aşteptare. Interpretarea: pentru că trebuie să mergem mai departe, citind, gândind, interpretând, instituând, pentru că opera este aceeaşi, cititorul este de fiecare dată altul şi altfel. Există vârste ale cititorului, există stări diferite, şi atunci şi percepţia de fiecare dată este alta. E nevoie de lecturi repetate. Timpul unei opere nu este timpul definit al scrierii, ci este un timp indefinit prin lectură şi memorie, prin lectura repetată, prin ceea ce am numi noua lectură care să vină să adauge de fiecare dată ceva nou”, a precizat prof. univ. dr. Valentin Marica.

În plen au mai fost prezentate lucrările susţinute de: dr. Dorel Marc (Tg. Mureş) – Mureşeni în construcţia României Mari: demersuri instituţionale şi legislative în judeţul Mureş – Turda; pr. dr. Sebastian Pârvu (Braşov) – Colecţia de carte veche a Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” aflată în păstrarea Muzeului Bisericii „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului; cercet. Liviu Teleoacă (Bucureşti) – Arsenie Papacioc, duhovnicul izbăvirii noastre.

Înmânarea premiului „Vasile Lechinţan”, ediţia 2022

Ca o noutate, în cadrul manifestării de la Izvoru Mureşului a fost înmânat şi premiul „Vasile Lechinţan”, instituit în cadrul ediţiei din 2021 a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, în prezenţa unor membri ai familiei regretatului cercetător Vasile Lechinţan. Conducerea Centrului European de Studii Covasna-Harghita acordă acest premiu autorilor, îngrijitorilor, editorilor lucrărilor purtând semnătura istoricului, arhivistului, publicistului şi cărturarului Vasile Lechinţan şi tuturor celor care iniţiază demersuri pentru valorificarea moştenirii cultural-ştiinţifice şi literare şi cinstirea memoriei acestuia, după cum a precizat drd. Tatiana Scurtu, moderatoarea manifestării, înainte de decernarea premiilor.

În urma monitorizării lucrărilor apărute, a manifestărilor desfăşurate în perioada iulie 2021 – septembrie 2022, premiile au fost înmânate următoarelor persoane: cercetător ştiinţific Ela Cosma – Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române – Cluj-Napoca, pentru editarea, împreună cu acad. Ioan Bolovan, a tezei de doctorat a istoricului Vasile Lechinţan cu titlul Revoluţia de la 1848-1849 în comitatele Cluj, Turda şi Scaunul Arieş, Editura Argonaut Publishing, Cluj-Napoca, 2021; Gabriel Cojocaru, directorul Editurii Grinta – Cluj-Napoca, pentru editarea volumului Silivaşu de Câmpie. Amintiri din vremi de-odinioară. Jurnal în timp de pandemie (2020), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2022 şi realizarea filmului documentar Vasile LECHINŢAN – Remember. Silivaşu de Câmpie, scenarist Gabriel Cojocaru, regizor Călin FEDELEŞ; Nina Hoza, poetă din Cluj-Napoca, pentru editarea volumului Silivaşu de Câmpie. Amintiri din vremi de-odinioară. Jurnal în timp de pandemie (2020), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2022; Ioan-Tiberiu Cămărăşan, primarul comunei Silivaşu de Câmpie, pentru organizarea manifestării Comemorare Vasile Lechinţan. „În eternitate cu… Transilvania din cuvinte”, 21 iulie 2022, în cadrul căreia cărturarul Vasile Lechinţan a fost declarat Cetăţean de Onoare post-mortem al localităţii, iar o stradă din comuna natală îi poartă numele; drd. Tatiana Scurtu – Institutul de Studii Socio-Umane „Gheorghe Şincai” – Tg. Mureş, pentru îngrijirea volumului Români şi secui în secolele XVII – XX. Reflexii istoriografice, de Vasile Lechinţan şi Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2022.

  • Inima cercetătorului Vasile Lechinţan a bătut pentru românii din Harghita şi Covasna

Cu ocazia primirii premiului, primarul comunei Silivaşu de Câmpie a subliniat, printre altele, că „Vasile Lechinţan nu a fost originar din Harghita, nici din Covasna, a fost dintr-o comună mică din judeţul Bistriţa-Năsăud, din Silivaşu de Câmpie. Dar inima lui a bătut până în 9 iunie 2021 pentru românii din Harghita şi Covasna. A bătut pentru adevărul istoric. A bătut pentru respectarea adevărului. Şi cred că sunteţi de acord cu mine, cei care l-aţi cunoscut, că Vasile Lechinţan a fost o voce autorizată, o voce credibilă a istoriei românilor, a neamului românesc şi am pierdut un om de valoare, un istoric care a făcut multă lumină şi a adus multe clarificări istoriei nedrepte a românilor”.

  • Aproximativ 25 de cărţi lansate şi prezentate

Tot vineri au avut loc şi lansări şi prezentări de cărţi. Printre acestea s-a numărat şi Acta Carpatica VIII – anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, tipărită de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, care a fost prezentat de Erich-Mihail Broanăr.

„Publicaţia Acta Carpatica VIII – anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei – este tipărită de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, aflat sub egida Academiei Române, de Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan din subordinea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, şi SC Ştefadina Comserv SRL Bucureşti, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului. Comunicările prezentate la primele sesiuni de Centrul European de Studii Covasna-Harghita şi Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan au fost publicate în anuarul ANGVSTIA, editată împreună cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (nr. 1/1996 – 17/2014), iar din 2015 în ACTA CARPATICA. În această perioadă, în cele două publicaţii au apărut un număr de 923 de studii şi articole, din care 532 de istorie, 88 de etnografie, 98 de sociologie şi cultură şi spiritualitate românească 44, toate însumând peste 13.100 de pagini. Anuarul conţine bogate şi valoroase studii şi articole, prezentate de colaboratori statornici, care publică număr de număr. În fiecare volum există rezumate de teze de doctorat şi de cercetări sociologice, etnografice etc. Un capitol important îl reprezintă recenziile şi prezentările de cărţi, în mod deosebit a celor apărute la Editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi Editura Grai Românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. Capitolul In honorem şi In memoriam marchează o altfel de cinstire a colaboratorilor şi partenerilor noştri statornici. Bogata activitate a celor două centre este redată în finalul anuarului, purtând titlul Cronica activităţii pe anul 2021”, a arătat Erich-Mihail Broanăr.

Tot în programul sesiunii au mai fost lansate volumele: Colecţia omagială „Primul Război Mondial şi Marea Unire a Românilor”, 6 vol., coord. Eugen Petrescu; Enciclopedia judeţului Mehedinţi, ediţie îngrijită de Ileana Roman, Tudor Răţoi, Ioan Bogdan; Istoria Unirii Românilor, standul de carte organizat de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, albumul Oameni şi locuri din Covasna şi Harghita, autor renumitul fotograf Emanuel Tânjală (din SUA); Profesioniştii noştri 32. Poetul Ionel SIMOTA la 50 de ani ş.a.

  • Vizionare de filme documentare, vernisare de expoziţii, lucrările pe secţiuni

A doua zi a manifestării a început cu vizionarea a trei filme documentare: Vasile Lechinţan – Remember. Silivaşu de Câmpie, scenarist Gabriel Cojocaru, regizor Călin Fedeleş; Labirintul celor 12 simţuri, film realizat de Corneliu Ţepeluş.

De asemenea, au fost vernisate expoziţiile: Marea Unire şi România Mare în documente originale ale Colecţiei Ioan VLAD – Braşov (curatorul expoziţiei: dr. Valeria Vlad – Braşov), Clocote de clopote – expoziţie de clopote a ing. Ioan Zărnescu (Întorsura Buzăului) şi exponatele colecţionarului Marian Bobei.

Sâmbătă s-au desfăşurat lucrările pe secţiuni ale sesiunii de comunicări ştiinţifice. Astfel au fost prezentate şi dezbătute zeci de comunicări ştiinţifice în cadrul secţiunilor: Istorie, Istorie bisericească, Sociologie şi Etnografie, Cultură românească, Colecţii şi colecţionari, Mediul asociativ – exemple de bună practică.

La finalul sesiunilor de comunicări pe secţiuni, moderatorii au prezentat concluziile şi propunerile formulate în cadrul dezbaterilor. 

În cadrul ediţiei din acest an, pe lângă temele tradiţionale referitoare la istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, au fost dezbătute teme privind Asigurarea cadrului legislativ şi instituţional pentru integrarea teritoriilor alipite la Ţara Mamă, după anul 1918 şi aspecte actuale ale convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

***

La lucrările sesiunii au participat peste 90 de profesori universitari, cercetători, istorici, etnografi, sociologi, teologi, profesori, preoţi, economişti, jurişti, publicişti, din 35 de localităţi, din care: doi din SUA, unul din Canada, unul din Germania şi unul din Chişinău. În rândul participanţilor s-au aflat specialişti din: Bucureşti, Cluj-Napoca, Tg. Mureş, Sibiu, Timişoara, Bacău, Braşov, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Turnu Severin, Roman, Reghin, Târnăveni ş.a. Nu au lipsit conferenţiarii din judeţele Covasna şi Harghita, respectiv din localităţile: Sf. Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Voşlăbeni, Gheorgheni, Topliţa, Subcetate, Bixad, Tg. Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului, Suseni ş.a.

Comunicările ştiinţifice şi recenziile volumelor prezentate vor fi valorificate editorial prin publicarea în paginile publicaţiei Acta Carpatica, nr. IX/2023 – anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei.

Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.