Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
În Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), din Sfântu Gheorghe, Colecţia de Documente, se păstrează copii după articole din presa românească din Transilvania, de dinainte de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, referitoare la comunităţile româneşti din fostele scaune secuieşti Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, articole identificate de istoricul Vasile Lechinţan. Până la apariţia viitorului volum „Românii din fostele scaune secuieşti în presa românească din Transilvania, de dinainte de 1918”, ediţie îngrijită de Vasile Lechinţan şi Ioan Lăcătuşu, culegere computerizată de Carmen Baraboi, publicăm, în serial, o selecţie din articolele respective.
Corespondenţe particulare ale „Telegrafului Român”
Neguţătorie cu plute şi epidemie de difterie în Topliţa (1884)
„De sub Călimani, în Octomvre 1884.
Prea Onorate Dle Redactor! Poate în întreagă Transilvania nu se află o comună, cum e comuna noastră, Topliţa română. În această comună sunt representate mai toate naţiunile şi confesiunile din monarhie, aici se poartă neguţătoria cea mai mare de lemne, transportându-se pre Murĕş în jos pănă în Ungaria şi deacolo mai departe în lume. Şi chiar aceasta a dat ansă [prilej], de o mulţime de fii ai lui Israel şi de cei de alt neam a compleşit această comună şi apoi prin machinaţiunile lor de tot feliul sug pre bietul popor şi încărcându-l en tot feliul de cămătării, îl aduc la sapă de lemn, încât la urmă e silit a-şi pierde şi moşia. Şi aceasta eată cum se întâmplă: badea Petru ia de la jupânul Iczik 30 fl. bani, ca în primăvara venitoare să-i deie o plută de 500 urme cubice, şi apoi dă o obligaţiune jupânului, ca la cas când nu va scoate pluta sau nu va fi după contract, atunci să-i plătească 100 fl. v. a. Vine primăvara, fireşte jupânului nu-i trebue pluta, deşi este făcută după contract; ci băgându-i o vină sau alta, zice lui badea Petru să o vândă, căci lui şi aşa nu-i este mare lipsă de plută, şi amândoi se vor împăca cum va fi mai bine pre anul venitor. După ce Petru vinde pluta, jupânul îl provoacă ca înţelesul contractului să se înpace, că de nu, atunci îl pâreşte. Şi aşa bietul om, spăriat, se împacă pre anul venitoriu pentru suta din contract cu 3 plute, din cari apoi se fac trei sute şi apoi din 3 se fac 9 sute etc. încât la urmă bietul român pentru 30 fi. ş-a perdut moşia.
Vine apoi judecătoria, care fiind foarte depărtată – căci pretura [szolgabiroság] şi judecătoria cercuală regească e depărtată 69 kilometre, ear tribunalul de 100 kilometre – prin enormele spese şi comisiuni încă ajuta la desbrăcarea poporului, şi astfeliu, pre de o parte cămătării, ear pre de altă parte spesele cele mari judecătoreşti, provenite din causa depărtării, a sărăcit bietul popor, căci doară nu se află undeva o comună unde să fie atâtea procese ca la noi. Afară de aceea, la noi acum [de]curge segregarea păşunei şi a pădurilor, care costează [costă] preste 30 mii floreni, apoi darea imperială, şi mai vine apoi darea comunală, ce e 48%, un lucru neauzit şi care doară nu are păreche! Auzi, d-nule comite suprem: în Topliţa se plăteşte 48% pentru cheltuelile comunale!! Pe lângă acestea, preţul lemnului a scădut, la noi cereale puţine sunt, încât miseria e generală.
Ba, ce e mai mult, pre aceasta comună de doi ani o bântue diphteritisul [anghina], aşa încât de 2 ani nu s-a putut ţinea şcoală. Pentru aceasta boală s-a trimis medici şi comisiuni pe spatele bietei comune şi toate în zadar; astfel în earna trecută a fost trimis un medic din Mures Vásárhely [Târgu Mureş] să studieze lucrul, acesta a şi şezut vre-o 60 zile cu diurn de 8 fl.v.a. şi cărăuşiă, pentru care comuna a plătit vreo 510 fl.v.a şi tot n-a fost nici o ispravă: – s-a trimis în comisiune fisicul [medicul] comitatului, s-a făcut spital, s-a instituit comitet pentru epidemică [járvány bizottság] şi tot nimic nu s-a isprăvit, deoarece epidemia şi astăzi mai esistă; – toţi ’şi da părerea că ce ar fi causa morbului şi până acum toate în zadar. Se pare că numai medicul nostru comunal a nimerit-o zicând: Că aceste sunt urmările legei de ujură de mai nainte, daţi poporului nutremânt destulitoriu şi morbul va înceta de sine, nu căutaţi causa morbului airea, ci acolo unde e. Astfel stăm noi aici în munte. Apoi mai vrem a înmulţi în Topliţa şi numĕrul parochilor, făcând, din o parochie, două; şi nu se uită cei competenţi că şi unul abea e în stare a trăi, căci venitele pot fi pre hârtie, ear în faptă nu. De altmintrelea, aici totdeauna a fost şi este numai o parochiă, în care, din când în când, îmbătrânind un paroch, s-a mai pus câte un preot de ajutoriu, la cererea celui bătrân, se potea administra mai cu înlesnire, dar apoi erau timpurile de mai înainte, poporul sta mai […] acum pădurile au început a se găta şi astfeliu isvoarele de venit a seca. Acestea am aflat de… a le enumera spre orientarea celor competenţi. Videant [Poate]… cu altă ocasiune mai multe.
Telegraful Român, din Octomvre 1884”.
