„România 100 – Respect Armatei Române”: Însemne tricolore cu simboluri naţionale vor fi oferite militarilor harghiteni care pleacă în teatrele de operaţii sau în misiunile de menţinere a păcii

octombrie 5, 2018 in Societate

Gestul are menirea de a-i face pe militari să se simtă mai aproape de ţară

Militarii Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu” din Miercurea Ciuc care pleacă fie în teatrele de operaţii, fie în misiuni de menţinere a păcii vor primi însemne tricolore cu simboluri naţionale şi motive tradiţionale, pentru a le purta cu ei şi care să-i facă să se simtă mai aproape de ţară, de familiile lor. Aceste însemne tricolore sunt cusute de membrele grupului Şezătoare la Miercurea Ciuc şi vor fi oferite militarilor în cadrul proiectului „România 100 – Respect Armatei Române”, derulat de Asociaţia pentru Siguranţă Comunitară şi Antidrog (ASCA) Harghita, în parteneriat cu Instituţia Prefectului – judeţul Harghita, Brigada 61 Vânători de Munte şi co-finanţat de Consiliul Judeţean Harghita.

Preşedintele ASCA – Filiala judeţului Harghita, Adreana Teslovan, a declarat, la lansarea proiectului, că ideea a venit de la o poveste spusă de col. (r.) Ştefan Teslovan, potrivit căreia militarii români purtau, în timpul Primului Război Mondial şi un timp după aceea, cămaşa populară pe sub tunica militară. „De la început am simţit că este ceva deosebit, mi-am dorit neapărat să punem acest proiect în practică”, a spus Adreana Teslovan.

Prezent la eveniment, colonelul în rezervă Ştefan Teslovan a povestit că explicaţia pentru care pe sub tunica militară a ostaşului român exista întotdeauna o cămaşa naţională era că, în cazul în care ar fi murit pe câmpul de luptă, puteau să fie identificaţi măcar după zona din care proveneau.

Astfel, col. (r.) Ştefan Teslovan a prezentat o fotografie a bunicului său din perioada interbelică, când îşi satisfăcea stagiul militar într-o unitate de artilerie, iar sub tunica militară purta cămaşa tradiţională. Col. (r.) Teslovan, originar din Topliţa, amintind şi despre faptul că „drama şi tragedia românilor ardeleni a fost întotdeauna de nedescris”, spunea că bunicul său a murit în anul 1943, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, încorporat într-o unitate militară a Armatei Ungare…

Coordonatoarea grupului Şezătoare la Miercurea Ciuc, Alexandra Ţifrea, a spus la rândul ei că de la această mărturie a venit ideea de a coase însemne tricolore cu simboluri naţionale şi motive tradiţionale pentru militarii harghiteni.

„În trecut, toate aceste cămăşi, tot portul popular, nu era cusut la întâmplare. (…) Aveau nu doar o valoare estetică, ci aveau şi o valoare spirituală, pentru că motivele cusute pe aceste cămăşi aveau şi rolul de a fi un fel de pavăză, de protecţie pentru cel care le purta.

Să replicăm cămăşi tradiţionale ar fi destul de greu şi atunci am zis că ar fi frumos şi ar fi interesant să transmitem o parte din România, din ceea ce facem noi, militarilor români care pleacă fie în teatrele de operaţii, fie în zonele de menţinere a păcii. Nu vom coase o cămaşă pentru fiecare militar (…) dar măcar o mică parte dintr-o cămaşă naţională o să încercăm să se ducă cu aceşti militari români. Astfel că vom coase însemne tricolore, semne de carte, brăţări, acele simboluri care să fie alături de ei. (…) Din inima noastră şi din inima României le vom dărui câte un mic însemn, care să-i facă să se simtă mai aproape de ţară, de familiile lor, mai aproape de locurile de unde pleacă. Aşa că noi vom face aceste însemne nu doar pentru Anul Centenar, ci vom continua şi de câte ori vor pleca”, a spus Alexandra Ţifrea.

Prefectul judeţului Harghita, Jean-Andrei Andrei, a evidenţiat în intervenţia sa că instituţia pe care o conduce este parteneră în peste 50 de proiecte dedicate Anului Centenar, „iar acesta este unul deosebit, de amploare (…) care, practic, readuce în spaţiul public importanţa pe care o au însemnele naţionale, identitatea noastră, dar şi importanţa şi respectul de care se bucură Armata, această structură care a avut un rol deosebit de-a lungul istoriei în înfăptuirea dezideratului naţional, acela de înfăptuire a Marii Uniri”. „Centenarul Marii Uniri ne dă prilejul să subliniem efortul extraordinar pe care Armata Română îl face zi de zi şi a recompensa printr-un gest de spirit românesc, moral şi patriotic această structură istorică şi oamenii care o compun, ca moştenitori ai generaţiilor de sacrificiu care şi-au dat viaţa pe câmpurile de bătălie”, a spus prefectul judeţului.

„Însemnele tricolor şi celelalte motive populare vor fi purtate de militarii harghiteni în zonele de menţinere a păcii şi vor constitui o punte de spiritualitate românească între iniţiatorii proiectului, Instituţia Prefectului şi Armata Română. Este un proiect de suflet, este un proiect de spiritualitate românească, care ne face mare cinste, pentru modul în care ştim noi să ne exprimăm recunoştinţa faţă de istorie, faţă de înaintaşii noştri şi faţă de Armata României”, a mai spus Jean-Adrian Andrei.

Vorbind despre însemnătatea tricolorului, lt. col. Oliver Cârcean, comandantul Batalionului 24 Vânători de Munte „General Gheorghe Avramescu”, a explicat că el „crede cu tărie” că fiecare militar în momentul în care vede drapelul naţional simte că este parte din el, iar tricolorul face parte din el, „e o comuniune şi cred că aceasta spune tot”. De asemenea, lt. col. Oliver Cârcean a mai spus că a fost în trei misiuni în teatrele de operaţii şi totdeauna a avut tricolorul cu el, deoarece era o datorie de onoare, era legătura cu ţara, iar copiii săi aşa au crescut, atunci când era plecat: vedeau tricolorul în spatele său, atunci când vorbea cu ei pe Internet.

Primele însemne tricolore vor fi oferite militarilor de Ziua Armatei României – 25 octombrie.

În cadrul acestui proiect va fi realizată şi vernisată şi o expoziţie ce va arăta, pe de o parte, mărturii ale vieţii cazone (ordine militare sau ordine de lăsare la vatră, fotografii ori livrete militare, tehnică militară), iar pe de altă parte vor fi prezentate mărturii legate de viaţa soldatului român ca păstrător al simbolurilor naţionale şi al motivelor tradiţionale (scrisori de pe front, costume populare tradiţionale).

Totodată, vor fi achiziţionate şi patru costume populare, două femeieşti şi două bărbăteşti, care vor rămâne în patrimoniul ASCA Harghita. (Şt.P.)