Provocările anului 2024 pentru Primăria Miercurea-Ciuc (I)

• Interviu realizat cu edilul municipiului reşedinţă de judeţ, Korodi Attila

Anul care a început deja de două luni vine cu multe provocări pentru administraţiile locale. Din semnalele primite până acum, sunt primării cu bugete mai mici faţă de anul trecut. Este perioada închiderii multor proiecte accesate pe fonduri externe, dar şi anul în care vor începe lucrările pentru cele desfăşurate prin PNRR. Şi cum este an electoral, toate acestea trebuie să meargă „ca la carte” pentru ca aleşii locali să mai ia un mandat din partea populaţiei.

În cele ce urmează vă propunem un interviu realizat cu primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, în cadrul căruia am discutat despre buget, despre proiectele care trebuiau să se încheie, dar nu s-a întâmplat acest lucru, despre cele viitoare, dar în care am atins şi sfera politică.

• Buget cu aproximativ 23 de milioane de lei mai mic faţă de cât se preconiza

– Pentru dvs., ca primărie, prima mare provocare a fost cea a bugetului. Cu o anumită ocazie ziceaţi că bugetul din acest an a fost întocmit cu dificultăţi şi aţi fost nevoiţi să mai tăiaţi. Puteţi detalia?

– Pentru noi, anul a început destul de complicat. În primul rând, a trebuit să evacuăm un bloc – nu trebuie să nu reamintim că a fost un efort semnificativ lucrul acesta. Paralel a venit decizia pe care noi o vedeam din decembrie – puţine autorităţi locale şi-au dat seama de impactul acelei decizii, dar în ianuarie, când au fost alocate fondurile redistribuite din impozitul pe venitul global, s-a văzut automat: noi, faţă de ce trebuia să primim pentru 2024, am primit cu 34 de milioane lei mai puţin, iar faţă de anul 2023 cu 20 de milioane mai puţin. Era o situaţie aproape imposibil de gestionat.

A început dificil pentru că a trebuit să facem diligenţe împreună cu foarte multe autorităţi locale, mai ales municipii, să discutăm la nivelul asociaţiilor – şi aici vorbesc de AMR (Asociaţia Municipiilor din România) – după care să-şi dea seama Guvernul că în momentul în care iei cel puţin 12 miliarde lei de la autorităţi locale va avea un impact major. Şi va avea impact asupra funcţionalităţii şi, după aceea, impact asupra absorbţiei fondurilor europene. De aceea, faţă de situaţia în care a început, la două-trei săptămâni a venit o rectificare în care au fost compensate aproape 11 milioane lei din cele 34 minus.

Asta a însemnat că am putut face bugetul. Nu a fost uşor de făcut, dar şi aşa vedem câteva instituţii care nu au bugete totale de funcţionare până la sfârşitul anului, deci în vară va trebui să mai aducem corecţii şi să mai alocăm bani pe partea de funcţionare, căci altfel, instituţii culturale, sportive trebuie să-şi închidă porţile şi nu vom permite lucrul acesta. Dar aici Guvernul trebuie să vină cu un aport şi a promis că o va face. Vom vedea dacă se ţine de promisiune sau nu.

• „Va trebui să întărim sistemul public de distribuţie a energiei termice ca fiecare bloc şi instituţie să aibă acces la el”

– Au fost domenii de la care a trebuit să tăiaţi?

– Până acum am tăiat de la toate domeniile. Am tăiat şi am spus foarte clar: noi musai trebuie să funcţionăm ca oraş, ca şi anii trecuţi, integru. Dar să fim realişti, pe anumite paliere ori trebuie să fim mai rezervaţi, să avem programe puţin mai reduse, sau să vedem în ce mod putem reorganiza serviciile pe care le organizăm.

Modalitatea în care funcţionează municipiul Miercurea-Ciuc nu este una stufoasă. Majoritatea fondurilor, şi pe partea de funcţionare, le regăsim în programe făcute pentru terţi: programe pentru comunitate, investiţii care sunt la nivelul şcolilor, la nivelul reabilitării drumurilor din municipiu, la nivelul reabilitării iluminatului public şi la nivelul punerii în funcţiune optime a GOSCOM. Sunt sume semnificative ca nivel de funcţionare.

O singură comparaţie, faţă de Sf. Gheorghe sau un alt oraş unde nu există distribuţie centralizată a agentului termic, noi, la nivelul municipiului, anual trebuie să alocăm cel puţin 5 milioane lei pentru a susţine acest sistem. De ce facem asta? Pentru că este un bun public care este păcat să se distrugă în momentul în care toată Europa se va reîntoarce către zona aceasta. Dar înseamnă costuri în plus faţă de o municipalitate care nu mai are treaba aceasta, pentru că toată lumea rezolvă încălzirea în case cu cazane proprii.

Întorcându-mă, nu este un domeniu în care să nu fi avut un impact lipsa acestor fonduri, dar şi aşa am proiectat anul ca unul integru, în care toate serviciile, programele şi activităţile primăriei să funcţioneze.

– Pentru că vorbeaţi de agentul termic, cât din oraş, ca procente, mai este racordat la sistemul central?

– Vă pot da o cifră fixă: avem 1.775 de apartamente. Suntem minoritari ca pondere, dar noi deja anul acesta facem noua strategie energetică a oraşului, în care punem bazele noilor perspective pentru a întări această activitate. Desigur, strategia va aborda şi fiabilitatea. Dar sunt convins, luând în considerare noile directive europene, tendinţele, criza energetică, accesul la resurse regenerabile de energie, va trebui să întărim sistemul public de distribuţie a energiei termice ca fiecare bloc şi instituţie să aibă acces la el şi după aceea să decidă ei dacă îl vor folosi sau nu.

– Cele 1.700 de apartamente în ce zone sunt amplasate?

– Majoritatea sunt în Tudor şi Spicului, dar şi jos, în Revoluţiei din Decembrie, avem şi în Sălciei. Sunt în toată partea oraşului unde sunt blocuri. Problema este că unele blocuri s-au deconectat de tot, la altele avem jumătate, trei sferturi. Probleme sunt acolo unde sunt 2-3 apartamente, unde costurile sunt ridicate; acolo ar trebui să intervenim.

Oricum, pe termen mediu şi lung, soluţia este ca să duci agentul termic la fiecare bloc şi după aceea, pe distribuţie pe orizontală, cetăţenii să decidă dacă merg să folosească agentul termic din sistemul public sau să folosească, în continuare, cu costuri semnificative, cazane proprii pe gaz.

• Anul acesta se închid şantierele de la sălile de sport a celor două şcoli din centrul municipiului

– În acest an vor fi în lucru proiecte rămase din anii anteriori, precum şi unele noi. Aş vrea să ne oprim la primele şi mai precis la cele care trebuiau finalizate până decembrie, dar din anumite motive au fost amânate…

– Sunt anumite motive care ţin de achiziţia publică – de exemplu, garajele pentru cele 23 de autobuze care vor funcţiona cu gaz comprimat şi staţia de încărcare, care va fi amplasată pe fosta platformă a Eco-Csík. A fost, cred, a cincea achiziţie publică când a fost declarat câştigător cineva. Adică, au fost repetate achiziţii publice la care nu s-a ajuns la concluzii din cauza tehnologiei mai speciale a staţiei de încărcare, pe de altă parte a fluctuaţiei costurilor materiilor prime. Până la urmă, chiar dacă a fost permanent manifestat interes din partea executanţilor, numai la a cincea achiziţie publică s-a depus ofertă valabilă finală care să poată să fie analizată.

Sau pe strada Harghitei, cea mai importantă zonă industrială a oraşului, pentru că a fost un proiect foarte complicat – efectiv a fost sugrumat tot ce înseamnă trafic în zona respectivă – a trebuit să refacem proiectul ca să îl putem implementa. De aceea o mică parte a proiectului, care înseamnă zona vestică a investiţiei pe strada Harghitei, a rămas nefinalizată şi se va finaliza anul acesta.

Sau pe licitaţia pentru digitalizarea transportului în comun. Până la urmă, ofertă finală valabilă nu a depus nimeni şi a trebuit să refacem studiul de fezabilitate (SF) pentru că am înţeles, chiar dacă era un SF făcut acum 2 ani de zile, că foarte multe tehnologii s-au alterat deja şi este bine să revenim cu soluţii tehnologice care sunt pentru anul 2024 ca să fie valabile ofertele companiilor.

Deci, au fost asemenea momente. Dar marea majoritate a proiectelor le-am finalizat. Asta e bine. Puţină parte a rămas nedecontată de Uniunea Europeană şi pe aceea o vom absorbi din fondurile actuale disponibile.

Dar începem cu noile proiecte deja, ne focalizăm pe tot ce înseamnă PNRR şi pentru ce înseamnă viitoarele proiecte pe Programul Operaţional Regional. Deja avem la ora actuală, la dispoziţia noastră, un volum de proiecte de 113 milioane euro pentru următorii 3-4 ani de zile. O valoare care niciodată nu a fost atinsă până acum, e o sumă semnificativă. Cum a fost şi anul trecut record de investiţii, va fi toată perioada un record pentru municipalitate.

– Cele două săli de sport de la Liceul de Arte şi Şcoala Gimnazială „Petőfi Sándor”?

– Sunt proiecte de mult contractate la nivel de finanţare. Sunt fostele proiecte PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală), cu o pondere guvernamentală destul de mică – undeva la 20% din totalul valorii. Achiziţiile publice au fost făcute acum 2-3 ani de zile. La Liceul de Artă a trebuit să cerem refacerea proiectului, pentru că nu este normal ca instituţia să nu aibă săli de studiu destule, de pregătire şi clase, şi să facem spaţii comerciale sub noua sală de sport în centrul oraşului. De aceea se modifică proiectul. Pe strada Petőfi, problema a fost că era într-o zonă în care au fost descoperite elemente arheologice care trebuiau să fie gestionate. Aici, muzeul a fost implicat şi până la urmă, aproape un an de zile, acolo a fost un şantier deschis pentru arheologie.

Pe de altă parte, a intervenit şi o altă problemă, care este un fenomen generalizat. Sunt relativ puţine companii active în domeniu pe partea de construcţii. Aceste companii se confruntă destul de des cu problema resursei umane. Compania care a câştigat cele două proiecte a câştigat şi alte proiecte în municipiu şi, din păcate, nu are destule resurse umane. Ei şi-au gestionat foarte prost managementul în timp al proiectelor. Ei tot au amânat intervenţia. Desigur, în momentul în care ei trebuiau să fie sancţionaţi, am intrat pe sancţiune, dar pe de altă parte am văzut că resursa umană nefiind disponibilă, chiar dacă nu era perioadă de sancţionare, ei tot nu puteau lucra. Aşa că ei s-au apucat acum şi anul acesta închid cele două proiecte.

Am şi dat un semnal foarte puternic în şedinţa consiliului local când am aprobat bugetul şi şantierele sunt deschise acum. Deci, ei trebuie să-şi asume închiderea şi trebuie să-şi asume şi penalităţile dacă se scurge perioada normală de implementare, care este asumată în contractul de achiziţie publică.

– Ce alte proiecte speraţi să se mai închidă anul acesta?

– Strada Harghitei se închide. Digitalizarea, vom vedea; acolo nu avem o grabă, pentru că va fi pe noua programare. Se închide şi proiectul cu garajele. Se recepţionează autogara; lucrarea este terminată, dar în decembrie am sesizat câteva elemente care trebuiesc corectate.

Mai avem două litigii, procese. Unul la Şcoala Gimnazială „József Attila”, clădirea din cartierul Tudor, unde avem un conflict juridic, pentru că avem un executant foarte neserios. Sperăm să nu mai apară la Miercurea-Ciuc. Şi mai avem un alt proces pentru un bloc de pe strada Kossuth Lajos, acela de 10 etaje de deasupra băncii Raiffeisen, unde, din nou, avem cu executantul, pe partea de eficientizare energetică a blocului, un diferend care juridic se dezbate în instanţă.

***

În partea a doua a interviului vom vedea care sunt principalele lucrări care vor începe în acest an. Pentru a vă stârni interesul, vă spunem că s-a vorbit despre Colegiul Naţional „Octavian Goga”, despre piste de biciclete, precum şi despre reabilitarea unei clădiri emblematice din municipiu.

De asemenea, am readus în discuţie situaţia Lacului Şuta şi am vorbit despre intenţia municipalităţii în ceea ce priveşte Jigodin Băi.

Nu în ultimul rând, am mai discutat şi despre câteva idei interesante pe care le are primăria în vederea sprijinirii mediului de afaceri. De exemplu, cum pare un program de minimis pentru investitori, prin care să beneficieze de reduceri de impozit, sau un spaţiu de co-working pentru tineri?

Şi tot în partea a doua vom vedea cât de viabilă este realizarea centurii despre care se vorbeşte tot mai mult în ultima perioadă.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii