Peste 100 de unităţi de învăţământ din judeţ au început noul an şcolar fără autorizaţie sanitară de funcţionare

 Cauze: lipsa apei curente sau canalizării, grupurile sanitare de tip uscat sau încălzirea cu sobe

 

Din totalul de 510 grădiniţe şi şcoli primare şi gimnaziale din judeţul Harghita, peste 100 de unităţi au început anul şcolar fără a avea autorizaţie sanitară de funcţionare. În cadrul şedinţei lunare a Colegiului Prefectural ce a avut loc ieri, dr. Tar Gyöngyi, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Harghita, a prezentat o evaluare a condiţiilor igienico-sanitare în unităţile de învăţământ la începerea anului şcolar 2014-2015.

Astfel, potrivit acestei evaluări, din totalul de 273 de grădiniţe cu program normal şi program prelungit, un număr de 69 de unităţi nu au autorizaţie sanitară: nouă în mediul urban şi 60 în mediul rural. 91% din cei 12.226 de preşcolari din judeţ învaţă în unităţi autorizate.

În judeţ funcţionează 237 de şcoli gimnaziale, dintre care 45 nu au autorizaţie sanitară de funcţionare. Din acestea, 43 sunt în mediul rural şi două în mediul urban – şcolile din Beteşti şi Filiaşi, care aparţin de oraşul Cristu-Secuiesc. Astfel rezultă că un procent de 81% din şcolile din judeţ, unde învaţă 20.215 elevi, au autorizaţie de funcţionare, iar 7.103 copii învaţă în unităţi neautorizate sanitar. Dr. Tar Gyöngyi a apreciat că situaţia este foarte complicată. Precizând că s-a îmbunătăţit faptic, însă pe hârtie situaţia pare că s-a înrăutăţit. Motivul este că în anul şcolar 2013/2014 şi 2014/2015 au fost desfiinţate sau comasate mai multe unităţi de învăţământ care au avut autorizaţie şi în schimb au rămas în evidenţe aproape acelaşi număr de unităţi neautorizate.

Cauza principală pentru care nu au fost eliberate autorizaţii sanitare de funcţionare se referă la lipsa apei curente şi a canalizării. De asemenea, alte cauze sunt grupuri sanitare de tip uscat, numărul insuficient de toalete sau chiar dacă dispun de apă curentă şi canalizare, apa este nepotabilă. Dr. Tar a spus că 16 unităţi nu au toalete conforme şi nici măcar nu au fost igienizate. Totodată, a amintit că sunt şcoli în mediul rural care funcţionează în clădiri retrocedate, iar primarii nu doresc să investească bani în aceste clădiri.

 

 Apel către primari: când doresc să efectueze lucrări la şcoli să se consulte cu specialiştii din cadrul DSP

Totuşi, directorul executiv al DSP a apreciat că odată cu demararea Programului „Claca” situaţia s-a îmbunătăţit. Iar dacă va continua acest program se vor face mari progrese, mai ales că au fost vizate şcolile din mediul rural. Însă dr. Tar a semnalat şi o problemă. Şi anume, în momentul în care se fac lucrări în cadrul acestui program, se construiesc de exemplu toalete, nimeni nu a venit să se consulte cu specialiştii din cadrul instituţiei, pentru a se respecta prevederile legale. Cu această ocazie, directorul DSP a făcut un apel către primari: înainte să se apuce de lucrări la unităţile şcolare să se consulte cu specialiştii instituţiei pentru a le arată criteriile obligatorii ce trebuie întrunite. Un alt aspect punctat a fost faptul că lucrările la unităţile de învăţământ se fac pe ultima sută de metri, amintind au fost controlate 1/5 din şcoli şi 1/3 din grădiniţe.

Subprefectul judeţului, Adrian Jean Andrei, care a condus şedinţa, a amintit de recenta premiere a olimpicilor harghiteni şi a apreciat că nu e firesc ca parte din aceştia să înveţe în condiţii ca cele amintite. De asemenea, a apreciat că situaţia este complicată, „şi pe hârtie şi în teren stăm prost”, spunând că în luna octombrie va avea loc o întâlnire la nivel judeţean privind siguranţa în şcoli în care vor fi abordate şi cele prezentate.

 

 O problemă nouă: medici de familie refuză să efectueze controale

O altă problemă semnalată de directorul DSP s-a referit la faptul că unii medici de familie au refuzat să efectueze controalele asupra copiilor la începutul anului şcolar şi să raporteze instituţiei ce au constatat. Dr. Tar Gyöngyi a explicat că e o problemă nouă. În total, în judeţ sunt 11 medici de medicină şcolară, care însă avansează spre vârsta de pensionare, iar în câţiva ani o să devină o problemă. Aceasta a spus că, potrivit prevederilor legale, în localităţile unde nu există medici de medicină şcolară, în primul rând în zonele rurale, această specializare va fi acoperită de medicul de familie. Însă în acest an s-a constatat că cei care trebuie să raporteze nu au făcut acest lucru. Acest fenomen este răspândit în zona Odorheiului. „De aici am primit un răspuns foarte acid: că ei nu sunt plătiţi pentru acest lucru şi nu fac”, astfel că nu au făcut triajul de început de an şcolar şi nici nu au raportat. Totuşi, acei medici de familie care refuză să-i controleze la început de an pe copii pot fi amendaţi de către DSP.

 XXX

În cadrul şedinţei ordinare a Colegiului Prefectural au mai fost prezentate: „Informare privind activitatea Biroului Vamal de Interior Harghita pe semestrul I 2014” – realizată de Ambrus István, şeful Biroului Vamal Harghita; „Informare privind modul în care sunt pregătite bazele sportive din judeţ unde sunt programate să se desfăşoare competiţii sportive cu grad de risc ridicat, în sezonul competiţional 2014-2015 – Csiki Andrei, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Harghita; „Raport privind derularea programelor naţionale de sănătate la nivelul judeţului Harghita – Duda Tihamér Attila, preşedinte-director general al Casei de Asigurări de Sănătate Harghita. (Şt.P.)

 

 

Comentarii:

comentarii