Paşi importanţi în restaurarea fortificaţiei Cetăţii „Mikó”

Primăria municipiului Miercurea-Ciuc, împreună cu conducerea Muzeului Secuiesc al Ciucului şi arheologii muzeului care se ocupă de lucrările la nivelul fortificaţiilor, au susţinut o conferinţă de presă, marţi, în care au fost prezentate planurile legate de noile descoperiri arheologice făcute la nivelul Cetăţii „Mikó”.

Echipa de arheologi a Muzeului Secuiesc al Ciucului a realizat săpături pentru a vedea dacă zidurile cetăţii chiar au fost realizate pe parcursul secolului XVIII şi dacă există şansa ca acestea să fie restaurate. Potrivit primarului municipiului, luni au fost primite primele imagini care atestă existenţa fortificaţiei. „Aici era o fortificaţie destul de serioasă care seamănă destul de mult cu zidurile din Alba Iulia. (…) Văzând că este posibilă realizarea unui proiect serios, am încheiat un contract de dezvoltare al unui studiu de fezabilitate pentru acest proiect cu arhitectul Zoltan Mate, şi pe parcursul elaborării studiului am ajuns la momentul în care arheologi de la muzeu s-au apucat să facă nişte sondaje ale tronsonului fostei fortificaţii ale cetăţii”, a precizat Korodi Attila.

El a susţinut faptul că se doreşte continuarea proiectului şi se vizează atragerea fondurilor europene pentru a da viaţă proiectului şi pentru a reintroduce în circuitul public atmosfera medievală a fortificaţiilor ce au înconjurat cetatea.

Conform arheologului Darvas Lóránt, pentru a vedea dacă sistemul exterior de apărare al Cetăţii „Mikó” a fost realizat conform planurilor din secolele XVIII şi XIX, au fost deschise patru secţiuni ale şantierului arheologic. În urma cercetărilor au fost identificate extinderile şanţului exterior de apărare, dar şi al celui interior. Acestea ar fi fost construite în anii 1716-1719. El a precizat faptul că lucrările de pe şantier sunt făcute de către o firmă din Cluj-Napoca. „Se poate vedea in profilele secţiunilor noastre arheologice cum a fost săpat şanţul exterior de apărare”, a specificat arheologul. Potrivit acestuia, şanţul ar fi fost acoperit în secolul al 19-lea. Şanţul exterior are adâncimea de peste 5 metri, iar lungimea de 24 de metri. Dincolo de şanţ, spunea el, exista un val exterior construit din pământ de aproximativ 4 metri înălţime, care acum nu mai este vizibil pentru că şanţurile ar fi fost acoperite cu acest pământ.

Arheologul Botár István a menţionat faptul că se doreşte reconstruirea totală a incintei fortificaţiei, astfel încât cele două şanţuri să fie curăţate şi între ele să fie reconstruit valul. „Între cele două şanţuri în negativ, vom avea un val pozitiv, în acel val construit putem să avem multe suprafeţe utile pentru muzeu, laboratoare, depozit, orice avem nevoie. În cele două şanţuri, mai ales în cel exterior, care este uriaş, oraşul ar putea sa amplaseze funcţii civile, loc de joacă, loc de teren de tenis, teatru”, a subliniat arheologul.

EMILIA Ş.

Comentarii:

comentarii