Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Moştenirea ancestrală perpetuată de păstrătorii tezaurului cultural şi spiritual al românilor din Livezi | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Cultură » Moştenirea ancestrală perpetuată de păstrătorii tezaurului cultural şi spiritual al românilor din Livezi
Moştenirea ancestrală perpetuată de păstrătorii tezaurului cultural şi spiritual al românilor din Livezi

Moştenirea ancestrală perpetuată de păstrătorii tezaurului cultural şi spiritual al românilor din Livezi

  • Iată povestea copiilor, tinerilor şi bătrânilor din satul Livezi, care iubesc tradiţiile, iubesc jocul, dansurile populare autentice şi portul popular strămoşesc

Simpozionul online „Port popular autentic pentru livezeni” a marcat, luni, încheierea proiectului cu acelaşi nume al Asociaţiei pentru promovarea tradiţiilor, meşteşugurilor şi turismului în Livezi, finanţat de Consiliul Judeţean Harghita prin Programul special de finanţare nerambursabilă a porturilor populare şi a costumelor tradiţionale pe anul 2021.

„Îi mulţumim pe această cale Consiliului Judeţean (CJ) Harghita pentru oportunitatea pe care ne-a oferit-o şi pe care ne-o oferă tuturor prin aceste programe de finanţare. De asemenea, doresc să mulţumesc Primăriei comunei Mihăileni pentru sprijinul acordat şi pentru răspunsurile prompte la oricare dintre solicitările noastre de-a lungul desfăşurării proiectului, dar şi sponsorilor noştri”, a declarat în deschiderea evenimentului desfăşurat online Maria Oltean, fondatoare a Asociaţiei pentru promovarea tradiţiilor, meşteşugurilor şi turismului în Livezi împreună cu Maria Sebeştin.

Proiectul a obţinut o finanţare nerambursabilă de 9.000 de lei, bani cu care cele două tinere şi-au propus şi au reuşit să realizeze, între altele, zece costume populare autentice: cinci femeieşti şi cinci bărbăteşti.

„Pentru a putea realiza ce ne-am propus, am folosit finanţarea obţinută în primul rând pentru a achiziţiona materialul didactic din care am învăţat şi ne-am documentat, este vorba de albume cu cusături autentice româneşti, cu tehnici şi modele autentice specifice fiecărei zone geografice a ţării. De asemenea, am achiziţionat două războaie de ţesut brâie şi bete, materialele necesare realizării pieselor de port popular: cămăşile, poalele, brâiele, curelele, vestele şi pieptarele, precum şi piese pe care momentan nu le putem realiza, cum sunt catrinţele şi zadiile, pe care le-am cumpărat”, a precizat Maria Oltean.

De-a lungul verii şi în primele luni ale toamnei, cele două iniţiatoare au organizat în cadrul proiectului zece şezători, fie în aer liber în curtea asociaţiei, fie la Căminul Cultural din localitate, la care au participat 250 de persoane, adulţi, copii şi tineri care au deprins arta acului – cusutul şi brodatul manual tradiţional – şi pe cea a războiului de ţesut.

„Am avut participanţi care au luat prima oară în mână acul, dar şi participanţi care de-a lungul timpului au realizat zeci de piese de port popular. Am folosit diferite materiale, diferite tehnici şi, cel mai important, am apropiat tinerii şi copiii de folclor şi de arta populară. Am încercat să facem şezătorile cât mai atractive, cu activităţi diversificate şi pentru toate vârstele”, a detaliat Maria Oltean.

Aidoma celor din vechime, micile adunări de lucru au devenit şi tot atâtea prilejuri de socializare, de cunoaştere, de petrecere a timpului împreună, care trece mai repede cântând, spunând poveşti, glume şi ghicitori, în timp ce mâinile se mişcă pe negândite, dând naştere la mici opere de artă.

„De-a lungul şezătorilor am avut activităţi pentru copii – şezătoarea cu poveşti, de care s-au bucurat aproximativ 30 de copii, la finalul căreia au primit şi mici cadouri, am discutat despre costumele populare. Chiar şi lor li s-a părut interesant ceea ce realizam noi. Copiii au participat şi la celelalte şezători şi astfel au avut posibilitatea să înveţe. Iar cei mai pricepuţi dintre noi au fost cei care au muncit de zor la cele zece costume pe care vi le voi prezenta în cele ce urmează”, a adăugat prezentatoarea proiectului.

Portul popular este, de departe, creaţia asupra căreia femeile din zona rurală s-au aplecat de veacuri cu sufletul, cu iubirea nemăsurată pentru viaţă, pentru persoanele dragi şi cu infinită credinţă. Structura fundamentală, liniile de croi ale costumului dacic şi sobrietatea lui le regăsim şi astăzi în costumul popular românesc. Trecerea timpului l-a făcut doar mai somptuos, mai plin de culoare şi mai graţios, pe măsura măiestriei şi ingeniozităţii execuţiei în artă a creatoarei.

Maria Oltean îşi începe prezentarea miniexpoziţiei cu un costum caracteristic zonei Moldovei, cusut pe pânză deasă, care o imită pe cea de casă de pe vremuri, tehnica folosită fiind cusătura la fir realizată cu mătase. Urmează o catrinţă moldovenească asortată cămăşii şi un brâu ţesut de Alina Vaşlăban, cea care s-a ocupat de iniţierea în meşteşugul ţesutului la război în cadrul proiectului.

Iată şi un costum bărbătesc, cu două cămăşi, ale căror manşete bogat şi cu preţiozitate brodate îţi taie răsuflarea.

„Aşa se purta pe vremuri, una cu mâneca strânsă în manşetă sub cămaşă şi cea de deasupra cu mânecă largă. Deasupra lor avem un pieptar, lucrat cu multă migală, inclusiv nasturii fiind realizaţi manual. Şi în acest caz am folosit o pânză care imită pânza de casă. Cămăşile bărbăteşti de Livezi au manşeta brodată cu galben, la fel şi gulerul. Pieptarele şi bondiţele sunt realizate de bunica Anuţa, cunoscătoare şi păstrătoare a tradiţiilor şi artei cusutului. Cămăşile femeieşti sunt cusute la fir, au câte un fodor mic în capăt, asortate cu poale cu cipcă, realizate sută la sută manual. Fiecare este un unicat, mâna omului nefiind capabilă să realizeze două lucruri identice”, îşi continuă Maria prezentarea.

O cămaşă de lucru realizată aidoma celor pe care obişnuiau să le poarte odinioară femeile zi de zi, realizată din pânză ţesută din fire de bumbac amestecate cu cânepă, minimalist împodobită şi asamblată cu cheiţe, îmi fură privirea. Este cu totul deosebită în lucrătura ei şi aparenta simplitate a broderiei.

„Pe lângă costumele realizate, suntem mândri că am reuşit să antrenăm comunitatea în activităţile noastre culturale şi de creaţie populară. Putem spune că am generat şi turism cultural în localitatea noastră, căci am avut participanţi şi din alte localităţi care au venit aici să înveţe sau să ne împărtăşească din cunoştinţele lor. Evenimentele au avut şi scop educativ, am discutat despre diferitele zone etnografice, am făcut comparaţie între piesele de costum autentice şi cele de artizanat, am învăţat să localizăm o cămaşă într-o anumită zonă a ţării, am învăţat despre specificul fiecărei zone, despre tehnicile folosite, pe unele le-am folosit chiar la realizarea celor zece costume”, şi-a încheiat expunerea Maria Oltean, cu promisiunea că de îndată ce situaţia epidemiologică o va permite simpozionul va avea loc şi în format fizic, ca iubitorii de frumos să poată „vedea, pipăi şi poate chiar să înţeleagă o parte din muncă” aflată în spatele acestui proiect.

„Mulţumesc celor care de la începutul proiectului şi până la final au fost alături de noi, s-au implicat şi ne-au ajutat. Nimic nu se face fără oameni şi prezenţa lor a fost cea mai importantă. Deşi timpul a fost scurt şi restricţiile ni l-au scurtat şi mai mult, nu pot decât să mă bucur pentru aceste proiecte, care s-au dovedit reuşite, în care am implicat mulţi copii, care ne-au dat un feedback pozitiv şi care s-au bucurat alături de noi în fiecare etapă a proiectelor. (…) Sper ca anul care vine să fie lipsit de restricţii, ca să reuşim să ducem mai departe ceea ce am început şi nu numai, ci şi proiectele pe care le avem în minte şi pe care sperăm să le organizăm frumos”, a conchis Maria Sebeştin, co-fondatoare a Asociaţiei pentru promovarea tradiţiilor, meşteşugurilor şi turismului în Livezi şi coordonatoarea proiectului „Balul portului popular”, îndreptându-şi recunoştinţa şi mulţumirile către conducerea administraţiei publice judeţene şi a tuturor celor care au sprijinit, făcând posibilă derularea acestui proiect.

Fiecare naţiune se defineşte prin portul şi tradiţiile sale, iar România, în splendida ei diversitate, este un izvor de valori autentice, greu de egalat. Portul popular original este un tezaur, însumând proiecţiile viziunii, talentului şi a firii oamenilor acestei ţări în curgerea timpului, mărturia originii şi a continuităţii poporului care îşi are obârşia în acest spaţiu de milenii. Este mesajul străbunilor şi al creaţiei lor artistice autentice transmis peste secole, al tradiţiilor lor, care întruchipează spiritul, destoinicia şi talentul unei naţiuni, redescoperite astăzi de copii, pentru a le preţui şi a le dărui urmaşilor lor peste veacuri. Pentru că până la urmă suntem ceea ce lăsăm în urma noastră.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.