Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Întâlnirea Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitare din Domeniul Apei, la Băile Harghita: Ministerul Mediului vine în sprijinul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară prin PNRR cu o finanţare de 1 miliard de euro | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 1 martie 2024
Home » Economic »
Întâlnirea Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitare din Domeniul Apei, la Băile Harghita:
Ministerul Mediului vine în sprijinul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară prin PNRR cu o finanţare de 1 miliard de euro
<h5><i>Întâlnirea Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitare din Domeniul Apei, la Băile Harghita:</i></h5> Ministerul Mediului vine în sprijinul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară prin PNRR cu o finanţare de 1 miliard de euro

Întâlnirea Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitare din Domeniul Apei, la Băile Harghita:
Ministerul Mediului vine în sprijinul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară prin PNRR cu o finanţare de 1 miliard de euro

La Băile Harghita, vinerea trecută, a avut loc întâlnirea Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitare din Domeniul Apei (FADIDA), fiind discutate probleme şi provocări în acest sector în România, la care a participat şi ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna, dar şi un reprezentant al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

„Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor vine în sprijinul acestor asociaţii intercomunitare şi în sprijinul autorităţilor publice locale prin PNRR (n.n. – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) cu o finanţare de 1 miliard de euro pentru reţelele de apă uzată. O finanţare care este în plină negociere cu Comisia Europeană, stabilind detalii tehnice ale finanţării, şi este una dintre componentele care merg foarte bine. (…) Venim în sprijinul celor care au deja reţele dezvoltate. Complementar venim cu 600 de milioane de euro în sprijinul acelor unităţi administrativ-teritoriale care îşi dezvoltă sistemele existente sau vor să-şi dezvolte sistemele deja existente. 200 de milioane de euro pentru comunităţile, aglomerările mai mici de 2.000 de utilizatori echivalenţi. Este un program nou, un program de finanţare de care nu au avut parte până acum aceste comunităţi mici. Cu aproape 200 de milioane de euro vom finanţa racordările, pentru că la sistemele deja construite gradul de racordare este în anumite situaţii chiar foarte mic şi chiar pe această problemă există şi un infrigement împotriva României din partea comisiei”, a declarat cu această ocazie Tánczos Barna, în cadrul unei conferinţe de presă.

Acesta a mai spus că s-a discutat, de asemenea, despre legea compostului şi procedurile care trebuie completate, finalizate la nivelul Ministerului Mediului şi Ministerului Agriculturii. Totodată, s-a mai vorbit în cadrul întâlnirii FADIDA şi despre soluţii de tratare a nămolului care rezultă din staţiile de epurare, „unde vom primi de la colegi un material şi propuneri concrete prin care să diversificăm plaja de utilizare a nămolului care rezultă din staţiile de epurare”.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, care este şi preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare (ADI) Hargita Víz, a explicat că aceste asociaţii sunt organul decident, autoritatea publică care se află în spatele companiilor de apă. „Prin aceste asociaţii intercomunitare şi companii de apă am reuşit în ultimii ani de zile să absorbim fonduri europene care au intrat în marile municipalităţi, zona urbană şi aglomerările din jurul acestor zone urbane. De ce suntem la Harghita-Băi? Ne pregătim pentru o nouă perioadă de finanţare cu efecte pozitive, dar şi cu problemele concrete cu care se confruntă atât asociaţiile intercomunitare, cât şi companiile de apă. De aceea l-am invitat pe dl ministru Tánczos Barna, pentru că sunt veşti bune prin care putem completa setul de măsuri prin care finanţăm proiectele noastre şi vă dau un singur exemplu. În municipiul Miercurea Ciuc, o parte importantă, zona Csiba, nu putea să fie inclusă în programul de fonduri europene pe programarea clasică, prin POIM, pentru că era la mai mult de 2.000 de metri de marginea aglomeraţiei oraşului, asta creând un cost suplimentar municipiului, de 6-7 milioane de lei pentru perioada următoare, pentru a dezvolta reţeaua de canalizare. Şi (…) prin aceste realităţi locale Ministerul Mediului a reuşit să găsească o soluţie prin Programul de Rezilienţă”, a spus Korodi Attila. Acesta a mai explicat că în adunarea generală a ADI Hargita Víz, din urmă cu o lună, asociaţia s-a deschis şi pentru localităţile mai mici atât din zona Ciucului, cât şi din zona Odorheiului, „localităţi care din cauza abordării rigide nu au avut nici o şansă până acum să aibă acces la furnizare de servicii de calitate organizate de compania publică Harvíz”.

La finalul anului trecut, ADI Hargita Víz ar fi trebuit să depună al doilea proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţ, finanţat prin POIM, cu o valoare de peste 100 de milioane de euro. Întrebat care este stadiul acestui proiect, Korodi Attila a spus că în momentul de faţă consultantul „ne răspunde tehnic la elementul care trebuie să completeze dosarul, acela să fie retrimis Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru a finaliza procedura de aprobare a studiului de fezabilitate”. „Este o procedură destul de anevoioasă. La ora actuală 20 de companii de apă din România sunt în situaţia în care sunt în diferite faze de adoptare”, a precizat primarul municipiului Miercurea Ciuc. Preşedintele ADI Hargita Víz a punctat că Guvernul urmează să adopte o hotărâre prin care „se va permite ca licitaţiile să preconizeze momentul final de adoptare a studiului de fezabilitate”, singura condiţie este să existe o autorizaţie de mediu. „În momentul acela încep licitaţiile, ceea ce înseamnă că anul viitor ajungem în faza de execuţie dacă majoritatea licitaţiilor vor fi fără situaţii de contestări, instanţe”, a conchis Korodi Attila.

La rândul său, Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita,a declarat că în judeţ sunt 102 localităţi mici, care au sub 300 de locuitori, ceea ce înseamnă că sunt foarte multe sate cu o populaţia îmbătrânită. Potrivit acestuia, „noi, prin Programul Satul Mic am dori să oferim o posibilitate tinerilor să se aşeze în aceste localităţi care sunt la depărtare de oraşe”. „Pentru aceasta trebuie ca alimentarea cu apă şi reţeaua de canalizare să fie funcţionale peste tot. Ne bucură că Harvíz-ul ne-a deschis calea şi acceptă şi aceste localităţi şi e bine venit anunţul dlui ministru Tánczos Barna că din PNRR vor fi fonduri pentru astfel de localităţi. Aşadar încercăm să protejăm mediul, încercăm să oferim spaţiul locativ cu tot confortul la sate cum e şi la oraş şi, totodată, vrem ca apele care izvorăsc de aici (…) să fie curate”, a mai spus Borboly Csaba.

Preşedintele FADIDA, Vasile Dărăban, a declarat că prin această întâlnire se doreşte transmiterea problemelor pe care le întâmpină asociaţiile de dezvoltare intercomunitară în teritoriu „cu pregătirea proiectelor de investiţii, cu implementarea acestor proiecte şi cu pregătirea celor viitoare, pentru că, aşa cum ştie toată lumea, tot vorbim de PNRR, vorbim de alte programe operaţionale care vor dezvolta sistemele de apă şi canalizare din, sperăm noi, toate judeţele ţării, judeţe care sunt în diverse etape de pregătire a proiectelor sau de implementare”.

Preşedintele FADIDA a explicat că în ţară peste 60% din populaţie este conectată la canalizare şi peste 70% la apă. „Sigur că da, ponderea este mare şi datorită faptului că, dacă ai un oraş mare, cum e Bucureştiul sau Cluj-Napoca, acolo e populaţie multă şi atunci o grămadă de alte sate, care nu sunt alimentate cu apă, să nu mai vorbim de canalizare, au pondere mică. Deci lucrurile sunt mai tragice decât apar în statistici, pentru că foarte multă lume de la ţară, în special, nu este conectată la canalizare şi din păcate nici măcar la reţele de apă verificate”, a subliniat preşedintele FADIDA.

Acesta a mai spus că problemele în implementarea proiectelor de apă şi canalizare vor fi din lipsa forţei de muncă „şi, mai nou, a mai apărut una: creşterea spectaculoasă a preţului la tot felul de materiale, de materii prime, de echipamente etc.”. „A crescut preţul la ţeavă, la pompe, la balast, la nisip, la piatră, la tot ce trebuie să folosim noi în cadrul lucrărilor de investiţii, ceea ce este neplăcut. Noi am făcut nişte calcule acum câţiva ani la nivelurile de preţuri de atunci şi constatăm acum că sunt cu 40-50% mai mari. Este o mare problemă”, a mai evidenţiat Vasile Dărăban.

Directorul general al SC Harviz SA, Bogáti Csaba, a declarat că în aria de operare a companiei, în ceea ce priveşte alimentarea cu apă, sunt peste 141.000 de locuitori, din 30 de unităţi administrativ-teritoriale. Acesta a spus că este foarte importantă comunicare dintre autorităţile publice centrale şi locale, pe de o parte, şi operatorul de apă, de partea cealaltă, pentru ca acestea să conlucreze atât din punct de vedere al protejării mediului, cât şi pentru introducerea apei potabile de calitate şi a canalizării în mediul rural, ca o condiţie pentru atragerea investitorilor şi pentru a se stopa depopularea prin plecarea tinerilor la oraş sau în străinătate.

La rândul său, directorul executiv al ADI Hargita Víz, Pál Árpád,a spuscă în cadrul întâlnirii s-a reuşit punerea pe tapet a câtorva problemeimportante ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi canal din ţară, cum ar fi cele de mediu, managementul nămolului de la staţiile de epurare, protejarea surselor de apă. Acesta a spus că în urmă cu 10 ani nu ar fi crezut că în Harghita o să fie probleme cu sursele de apă. Însă, a explicat acesta, în urmă cu 2 ani a fost organizată o acţiune de curăţare a malurilor în care au fost implicaţi elevi, la care au participat peste 1.000 de copii, dar nu numai. Atunci au fost adunaţi peste 1.000 mc de gunoi de pe malurile şi albiile râurilor, dar şi de la Lacu Roşu şi barajul de la Zetea „şi nu aş fi crezut că peste câteva luni să fie la fel”. În acest an acţiunile de curăţare au fost organizate în perioada 23 martie – 24 aprilie, iar prezenţa a fost dublă. Însă, a continuat directorul executiv al ADI Hargita Víz, din păcate nu a fost atins scopul de a educa suficient populaţia şi încă mai sunt oameni care aruncă deşeurile în albia râurilor.

FADIDA cuprinde 27 de asociaţii de dezvoltare intercomunitară din tot atâtea judeţe ale ţării. (Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.