Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Lupta pentru Topliţa: astăzi, Sever Nicu Hirişcău | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 23 aprilie 2024
Home » Politic » Lupta pentru Topliţa: astăzi, Sever Nicu Hirişcău
Lupta pentru Topliţa: astăzi, Sever Nicu Hirişcău

Lupta pentru Topliţa: astăzi, Sever Nicu Hirişcău

Pentru Primăria municipiului Topliţa s-au înscris 8 candidaţi: Constantin Păşcan – PRO România; Ludovic Manolache – independent; Dumitru Olariu – PSD; Bodor Attila Béla – UDMR; Stelu Platon – PNL; Horaţiu Sever Nicu Hirişcău – PMP; Mihai-Achim Calinovici – Alianţa USR PLUS; Ovidiu Jimborean – independent.

Am reuşit să le luăm tuturor candidaţilor un interviu, iar în următoarele numere vom încerca să vedem cu ce gânduri s-a lansat fiecare în cursa electorală şi ce poate oferi oraşului dacă va ajunge primar. Precizăm că tuturor le-am adresat aceleaşi întrebări şi nici unul dintre candidaţi nu a cunoscut răspunsurile contracandidaţilor.

Continuăm seria de interviuri cu Sever Nicu Hirişcău, candidat din partea Partidului Mişcarea Populară.

– Una dintre întrebările cele mai des adresate în această perioadă este „de ce v-aţi hotărât să candidaţi?”. Aşadar, ce v-a determinat să candidaţi pentru funcţia de primar al municipiului Topliţa?

– Motivaţia care m-a determinat să candidez pentru funcţia de primar conţine mai multe elemente. Mi-aş îngădui să mă opresc doar la câteva dintre acestea. În primul rând, nevoia de democraţie şi de transparenţă în exerciţiul conducerii, comunicarea la scenă deschisă cu cetăţenii în problemele curente ale comunităţii.

În al doilea rând, nevoia de prospeţime. Este nevoie de idei noi, clare, pentru dezvoltarea viitoare. Îmbrăţişez ideea că două mandate sunt necesare, dar şi suficiente pentru a-ţi pune în aplicare proiectele. Ori la Topliţa am trecut de trei. Guvernarea uzează, oamenii se plictisesc de tine. Este nevoie de un suflu nou, de o echipă nouă.

În al treilea rând, nu şi ultimul, doresc să fac din Topliţa un orăşel de munte cochet, cu un puternic profil agro-turistic. Acestei dorinţe îi voi subsuma întregul meu program de campanie şi dacă topliţenii vor crede în el şi în mine, să-l punem în aplicare.

În al patrulea rând, nevoia de precizie în conducere. Voi selecta ţinte prioritare, soluţii viabile, concrete, de natură să satisfacă cerinţele concetăţenilor mei.

– Dacă veţi ajunge primar, care vor fi cele mai importante probleme asupra cărora vă veţi îndrepta atenţia cu prioritate?

– Cele mai importante probleme asupra cărora îmi voi îndrepta atenţia sunt, evident, cele cu caracter economic, cele care vor duce la creşterea calităţii vieţii, cele care vor influenţa în bine viaţa socială dar, cu siguranţă, în aceeaşi măsură, asupra domeniilor ce pot asigura o dezvoltare durabilă: învăţământ, sănătate, cultură, sport.

Cred că avem singura primărie din ţară care nu are nici un angajat care să întocmească proiecte pentru accesarea de fonduri europene, acum când majoritatea investiţiilor au la bază aceşti bani.

Sunt numărate zilele până când Topliţa va rămâne fără apă potabilă datorită degradării accentuate a conductelor. Poate fi considerată prioritatea numărul unu în acest moment.

– Se tot discută despre locuri de muncă, dar, din câte ştiu, una dintre condiţiile ca un investitor să meargă într-o zonă este şi forţa de muncă de acolo. În condiţiile unui municipiu fără universităţi care să asigure o forţă de muncă cu specializări superioare, cu o parte din oraş având un profil rural, care credeţi că ar trebui să fie domeniile economice spre care ar trebui să se orienteze Topliţa şi în care ar putea atrage investitori? Care sunt principalele atuuri pe care municipalitatea le-ar putea pune pe masă şi i-ar determina pe angajatori să vină în Topliţa?

– Încerc să-i conving pe topliţenii mei că viitorul în economie nu mai înseamnă marea industrie, cu atât mai puţin la Topliţa. Vremea marilor combinate a trecut. Aşadar, revin la răspunsul de la prima întrebare şi mai spun că Topliţa are nevoie, având în vedere profilul rural, cu valenţe agro-turistice, de cât mai multe activităţi conexe acestei ,,industrii”. Şi mă refer aici la micro-ferme, mici ateliere meşteşugăreşti, turism ecvestru, gastronomic, procesarea ciupercilor şi a fructelor de pădure şi multe altele.

Acestea vor fi locurile de muncă pe care le vom putea crea împreună. Doresc ca Topliţa să arate la fel ca orice localitate dintr-o zonă geografică similară din Austria sau cel puţin ca zona Dornelor.

Principalele atuuri de care avem nevoie, şi atunci cred că vor veni şi investitori sau se vor întoarce o parte din localnicii plecaţi în ţări străine, ar fi: revenirea la statutul de oraş care atrage după sine posibilitatea scăderii impozitelor şi taxelor locale sub pragul prevăzut de lege pentru municipii, posibilitatea accesării de fonduri europene pentru modernizarea drumurilor „de câmp”, acordarea de facilităţi fiscale pentru cei care doresc să pornească o afacere.

Totodată, în ceea ce priveşte pregătirea profesională, trebuie înfiinţate clase cu profil agro-turistic şi trebuie menţinute clasele de prelucrare a lemnului, electrotehnică şi mecanică, care sunt în pragul desfiinţării.

Aşa cum bine aţi precizat în întrebare, Topliţa are un profil rural şi acesta este şablonul după care trebuie să ne modelăm. Nu are rost să punem boii înaintea carului şi să încercăm să menţinem un traseu care s-a dovedit a fi nepotrivit în evoluţia localităţii noastre.

– Prin statutul de municipiu, Topliţa e centru de polarizare pentru comunele din vecinătate. Însă, de la 100 de km, se observă că localităţile din nordul judeţului nu prea conlucrează, majoritatea proiectelor şi ideilor fiind de sine stătătoare, concentrându-se doar pe o comună sau oraş. Credeţi că ar trebui ca Topliţa să devină mai mult decât un centru de polarizare, poate un lider al localităţilor din nord şi să încerce să iniţieze mai multe proiecte comune care să contribuie la dezvoltarea zonei?

– Da, Topliţa ar putea deveni mai mult decât un centru de polarizare a localităţilor din zonă. Aş îndrăzni să afirm că este obligatoriu să fie aşa, dar pentru asta, trebuie să ne afirmăm ca un model.

Ori pentru aceasta este necesar să se creeze o atmosferă de cooperare, bazată pe încredere între competitori. Orgoliile, aroganţa, aerul de superioritate şi lipsa de iniţiativă, iată doar câteva din „ifosele” degajate de la nivelul municipalităţii şi poate nu numai.

Există o structură creată în acest scop, Asociaţia Călimani-Giurgeu, dar din păcate încă nu au apărut rezultatele scontate.

Având în vedere că Topliţa nu mai are, din diferite motive, nici un teren care să poată fi pus la dispoziţia potenţialilor investitori, ar fi benefică o colaborare în acest sens cu comunele învecinate în vederea construirii unor platforme industriale, care să fie puse la dispoziţia potenţialilor investitori.

– Una dintre nemulţumirile locuitorilor este relaţia cu publicul din cadrul unor compartimente ale primăriei. Cum credeţi că s-ar îmbunătăţi imaginea primăriei în ochii topliţenilor?

– Iată principalul motiv pentru care topliţenii sunt mai mult decât nemulţumiţi. Faceţi o plimbare prin „târg”, fără să vă dezvăluiţi identitatea şi căutaţi răspuns la această întrebare. O să aflaţi nu numai izvorul acestor nemulţumiri, ci şi modul simplu, omenesc în care imaginea instituţiei celei mai importante din localitate, s-ar putea îmbunătăţi.

Din păcate, „pe surse”, aflăm că nici relaţiile dintre compartimentele instituţiei nu strălucesc, în suferinţă fiind, evident şi relaţiile interinstituţionale. De unde vine tonul? Ca într-o orchestră, desigur, de la dirijor.

Dar despre tonul cu pricina ar fi nevoie de multe cuvinte şi cred că nici ele nu ar fi suficient de sugestive ca să redea realitatea în goliciunea ei. Poate într-o viitoare intervenţie o să detaliem niţel.

– În ţară, oraşele au „declarat război” garajelor, majoritatea fiind demolate pe considerente de aspect urban. După ce gazul se va introduce şi în Topliţa, veţi avea curaj să puneţi în discuţie demolarea construcţiilor din jurul blocurilor care adăpostesc lemnele de foc şi care nu fac cinste peisajului urban?

– Nostimă întrebarea! Cum adică? E nevoie de mult curaj să demolezi nişte construcţii improprii, de care se vor lipsi cu bucurie mare parte din proprietari? Sunt sigur că mulţi dintre ei vor dori să le păstreze ca magazii sau depozite pentru lucruri vechi, dar sunt sigur că majoritatea vor renunţa de bunăvoie. Nu aş vrea să par prea sceptic, dar dacă în 30 de ani nu s-a reuşit introducerea gazului, speranţele rămase s-au diminuat drastic. Şi probabil pentru cei mai mulţi localnici este mult prea târziu.

– Sunteţi pentru revenirea Topliţei la statutul de oraş sau rămânerii la cel de municipiu?

– Bună întrebarea! Este o chestiune esenţială, motiv pentru care se cuvenea să mi-o adresaţi la începutul interviului. Înainte de a argumenta puţin, zic puţin, pentru că şi aici răspunsul ar trebui să facă obiectul unui material separat, înainte de a argumenta aşadar, vă reamintesc că în coloanele publicaţiei dumneavoastră, din 11 februarie 2020, au fost prezentate principalele aspecte reieşite din dezbaterea organizată chiar de subsemnatul, pe aceasta temă, în sala mare a Casei de Cultură, pe data de 09.02.2020.

Având în vedere că o bună parte a populaţiei cunoaşte iniţiativa, mă simt onorat să pot face doar câteva succinte consideraţii cu caracter rememorativ.

De ce este esenţială revenirea la statutul de oraş? Răspuns: pentru că este morală!

Se ştie că principala ,,hibă” a lumii în care trăim este lipsa de moralitate, iar trecerea de la oraş la municipiu s-a făcut imoral. De ce? Simplu. Pentru că nici la data de 20 iulie 2002, când s-a anunţat oficial evenimentul, localitatea Topliţa nu îndeplinea indicatorii economici minimali prevăzuţi de Legea nr. 351/2001 şi cu atât mai puţin astăzi, când nici măcar condiţiile îndeplinite la acea dată nu mai stau în picioare.

Vă invit pe toţi cei care vor să se documenteze în detaliu despre această ,,ispravă”, să parcurgă documentarul, excelent întocmit: ,,Istoria unui municipiu”, pe care îl găsiţi la singura librărie din Topliţa.

Revenirea la statutul de oraş rămâne de asemenea esenţială, deoarece doar acest statut deschide cu adevărat şansele unei dezvoltări potrivite zonei noastre, prin prevederile sale.

În ceea ce priveşte acest subiect, ar mai fi de adăugat un element extrem de semnificativ în ceea ce priveşte relaţia primăriei cu cetăţenii. Am depus în data de 06.06.2020 documentaţia, împreună cu o parte din cele 1.500 de semnături ale cetăţenilor, cu solicitarea de a se întocmi un proiect de hotărâre, în vederea organizării unui referendum local pe această temă. Deşi termenul legal pentru răspuns a expirat demult, cetăţenii încă aşteaptă un semnal în acest sens.

– De ce ar trebui să vă voteze lumea? Ce vă recomandă pentru funcţia de primar?

– Cei care mă cunosc şi nu sunt puţini, ar fi nimerit să mă voteze din cel puţin două motive: primul – programul propus de mine, care ar soluţiona probleme esenţiale ale existenţei urbei noastre, şi al doilea: caracterul.

Rugămintea de a mă vota o adresez doar celor care cred că doar împreună vom reuşi!

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.