Liviu Dragnea, condamnat la închisoare cu executare de Instanţa supremă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, ieri, pe liderul PSD, Liviu Dragnea, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Instanţa supremă a menţinut în cazul lui Liviu Dragnea pedeapsa aplicată de instanţa de fond.

Decizia de condamnare a fost luată de patru dintre cei cinci membri ai completului, unul dintre judecători făcând opinie separată, în sensul trimiterii dosarului spre rejudecare, pe motiv că acel complet de la fond ar fi trebuit să fie specializat în fapte de corupţie.

Şi Floarea Alesu, fost director general al DGASPC Teleorman, a rămas cu condamnarea de la instanţa de fond, respectiv 3 ani, 7 luni şi 20 de zile de închisoare cu executare.

Pe de altă parte, Instanţa supremă a admis apelurile unora dintre inculpaţi, reducând pedepsele aplicate acestora la fond.

Astfel, pedepsele acordate acum sunt: Adriana Botorogeanu – 2 ani cu suspendare, termen de încercare de 4 ani; Rodica Miloş, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman – 3 ani cu suspendare, cu un termen de încercare de 5 ani; Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei – 3 ani cu suspendare, cu un termen de încercare de 5 ani; Constantin Claudiu Balaban, şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din municipiul Alexandria – achitat pentru abuz în serviciu, un an cu suspendare pentru fals intelectual, termen de încercare 3 ani; Nicuşor Gheorghe, la data faptelor şef al Serviciului administrativ, patrimoniu, tehnic, aprovizionare – achitat pentru abuz în serviciu, 3 luni cu suspendare pentru fals intelectual, termen de încercare de 2 ani.

Au fost achitate Valentina Mirela Marica, la data faptelor şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, şi Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea şi fostă coordonatoare a Complexului de servicii destinate copilului şi familiei.

Acuzaţiile DNA

Dragnea a fost acuzat că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman (2000-2012), respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, i-ar fi determinat pe şefii Direcţiei de Protecţie a Copilului Teleorman să le angajeze fictiv şi să le menţină în funcţii pe două membre PSD: Adriana Botorogeanu (51 de ani) şi Anisa-Niculina Stoica (46 de ani).
Pentru că femeile nu au dat în toţi anii în care au fost angajatele Direcţiei nici o zi pe la birou, deşi aveau contract de muncă în regulă, statul a fost prejudiciat cu 108.612 de lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit, arată procurorii.

„Timp de 8 ani şi jumătate şi 4 ani şi jumătate, nimeni nu a văzut că cele două secretare lipseau de la muncă? În condiţiile în care dacă alţi funcţionari lipseau 10 minute erau sancţionaţi!”, spunea procurorul DNA, la ultimul termen din proces, pe 20 mai.

Acuzaţiile oficiale: instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. În faza de fond a procesului, Dragnea a fost condamnat pentru instigare la abuz în serviciu (decizie dată în majoritate) şi achitat pentru instigare la fals (decizie dată în unanimitate).

Procurorii DNA au cerut în timpul procesului o pedeapsă mai mare pentru instigare la abuz şi condamnare pentru instigare la fals intelectual. Avocaţii lui Dragnea au cerut în primul rând achitarea pentru ambele infracţiuni. În cazul infracţiunii de instigare la fals intelectual, apărătorii susţin că s-ar fi prescris, aspect contrazis de DNA.

Bombonica Prodana a scăpat de procesul penal pentru abuz în serviciu, după ce a primit o amendă de 1.000 de lei. Ea a achitat prejudiciul produs prin fapta care i se imputa, în cuantum de 34.339 de lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit de cele două secretare PSD, Adriana Botorogeanu – 22.560 lei şi Anisa Niculina Stoica – 11.779 lei.

Portiţa de scăpare a Bombonicăi Prodana a fost un articol din Codul penal care a fost în vigoare din octombrie 2010 până în mai 2011. Acesta prevedea că în cazul unor anumite infracţiuni economice, dacă inculpatul plăteşte prejudiciul, se poate aplica o pedeapsă doar cu amendă.

Inculpatul-cheie

Un caz special este al Floarei Alesu, fosta şefă a Direcţiei de Protecţia Copilului Teleorman, judecată pentru abuz în serviciu şi fals intelectual. Ea a fost condamnată în faza de fond la 3 ani, 7 luni şi 20 de zile de închisoare cu executare în penitenciar, chiar dacă a recunoscut acuzaţiile. Motivul: Floarea Alesu mai avea o condamnare, într-un alt dosar, de 3 ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă.

Fosta şefă a Protecţiei Copilului Teleorman a recunoscut acuzaţiile şi a spus că motivul pentru care le-a menţinut în funcţii pe cele două secretare a fost ca urmare a intervenţiilor făcute de Liviu Dragnea. De altfel, deoarece declaraţiile lui Dragnea şi Alesu se contraziceau, Înalta Curte a organizat o confruntare între cei doi, o procedură judiciară extrem de rar folosită în această instanţă.

La ultimul termen din dosar, Alesu şi-a susţinut poziţia. Ea a început să plângă în ultimul cuvânt. Femeia a spus că nu a avut nici o legătură cu angajarea celor două secretare PSD şi că a fost nevoită să le menţină în funcţie.

„Legea tăcerii”

De altfel, această teză, că toţi angajaţii din DGASPC şi Consiliul Judeţean Teleorman ştiau despre situaţia celor două secretare PSD, dar nu au zis nimic, a fost îmbrăţişată şi de completul care a dat deciziile pe fond în acest dosar.

„Să nu spuneţi nimic”, „să tăceţi”, „staţi în banca voastră”, „tăcerea este de aur”, „să vă vedeţi de treaba voastră” – erau sfaturile pe care angajaţii Consiliului Judeţean Teleorman le primeau de la şefii lor, atunci când întrebau de ce două secretare de la PSD erau angajate la DGASPC.

Mărturiile acestora apar în motivarea din acest caz, care are aproape 500 de pagini. (Agerpres, Ziare.com)

Comentarii:

comentarii