Interesul pentru autorecenzare nu este deocamdată unul ridicat în județ

• Circa 17.800 de chestionare au fost completate în Harghita în primele două săptămâni ale recensământului populației și locuințelor

Aproximativ 17.800 de chestionare au fost completate online în Harghita în primele două săptămâni de la demararea primei etape a recensământului populației și locuințelor, procente mai ridicate în ceea ce privește numărul celor care s-au autorecenzat fiind înregistrate în unele localități din mediul rural.

Directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Harghita, Maria Abos, a declarat, luni, în cadrul ședinței Colegiului prefectural, că deși există o tendință de creștere a numărului celor recenzați, situația nu este chiar roz, județul situându-se, cu un procent de 6 la sută, printre ultimele șapte la nivel național în această privință. Maria Abos a afirmat că situația nu are legătură cu urbanizarea, mai ales că în mod surprinzător cei mai mulți care s-au autorecenzat în județ au fost înregistrați în Corund, Racu, Gălăuțaș, Frumoasa, Dănești, Siculeni și Merești. În aceste unități administrativ-teritoriale procentul celor autorecenzați în perioada amintită se situează între 10 și 26 la sută. La coada clasamentului se află Atid, Săcel și Remetea, fiind cazuri în care s-au autorecenzat doar 2-3 persoane.

Maria Abos a amintit că etapa autorecenzării a demarat în data de 14 martie, iar din 16 mai va începe cea de-a doua etapă a recensământului, când recenzorii se vor deplasa în gospodăriile oamenilor, care nu s-au înregistrat în prima fază, pentru completarea formularelor. Maria Abos a menționat că autorecenzarea din prima etapă prezintă avantaje, mai ales că oamenii nu vor trebui să aștepte vizita recenzorului începând cu 16 mai, nu trebuie să primească pe nimeni în casă pentru a i se completa formularul, începe și perioada concediilor, vor avea loc și sărbătorile de Rusalii, iar în plus cei din mediul rural nu vor avea timp să aștepte să fie recenzați. Aceasta a precizat că un recensământ bine efectuat va oferi date detaliate și corecte asupra populației rezidente pe localități, iar datele finale vor fi importante în cazul proiectelor privind realizarea de ample lucrări de canalizare, aprovizionare cu apă, extinderi ale rețelei de gaze sau dezvoltări legate de unitățile de învățământ, proiecte care depind și de mărimea și structura populației, de nivelul de educație și distribuția pe urban-rural.

„Zilele trecute am găsit pe un calendar din 1931, an în care a avut loc unul dintre recensăminte, un text în care se arată că: mama știe câți copii desfată și țara trebuie să știe cât popor ocrotește. Să ne numărăm ca să ne cunoaștem. Este un slogan chiar foarte-foarte interesant care ni se aplică cu totul, chiar și după atâția ani”, a spus Maria Abos.

Aceasta a atras atenția și asupra unor dezinformări care apar în mediul online în ceea ce privește recensământul, precizând că întotdeauna vor fi persoane suspicioase, mai ales atunci când pe rețelele de socializare există oameni lipsiți de onestitate. Potrivit afirmațiilor sale, la recensământ nu se înregistrează date legate de venituri ale populației sau de conturi bancare, ci doar de locuințe, ca în cazul tuturor astfel de acțiuni derulate în Europa. În cazul locuințelor se înregistrează date privind sistemele de încălzire, de alimentare cu apă, fiind necesare pentru cunoașterea condițiilor de locuit ale populației. Totodată, informațiile de la recensământ nu ajung la nicio autoritate fiscală, bancară, sanitară sau politică, a mai spus Maria Abos.

Directorul DJS Harghita a vorbit și despre cazul unui grup de pe Facebook care ar fi fost creat pentru a veni în sprijinul celor care doresc să se autorecenzeze, dar nu cunosc bine limba română, însă pe platformă au apărut și unele „bazaconii”, cum ar fi de pildă informații legate de modul în care se poate evita introducerea codului numeric personal dacă cineva se declară cetățean străin. „În momentul în care te-ai declarat cetățean străin nu vei mai figura în populația rezidentă a țării. Bineînțeles că populația de etnie maghiară se va diminua și nu știu cui îi va fi de ajutor acest demers”, a mai afirmat Maria Abos. 

EMIL GROZA

Comentarii:

comentarii